Asist. Univ. Bratu Mircea,
A.N.E.F.S. – BUCURESTI – catedra de KINETOTERAPIE
2003

YUMEIHO^® este o metoda terapeutica si profilactica ce actioneaza in principal in scopul restabilirii echilibrului biomecanic al intregului corp. Realizarea acestui obiectiv implica urmatoarele aspecte: relaxarea, respectiv normalizarea tonusului maselor musculare; normalizarea biomecanicii articulatiilor; elasticizarea tesuturilor conjunctive; echilibrarea pozitiei centrului de greutate al corpului; simetrizarea corpului fata de coloana vertebrala (atat cat este posibil). Din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor folosite, terapia yumeiho^® este extrem de complexa, aceasta deoarece ea inglobeaza elemente din diferite scoli si sisteme de masaj atat orientale cat si occidentale. Se vor remarca procedee de masaj clasic, de presopunctura, de manipulari osteo-articulare, de stretching, de tractiuni si chiar elemente de mobilizari active – autotraining. Tehnica a fost fundamentata atat din punct de vedere practic cat si teoretic de prof. Masayuki Saionji, maestru al institutului de studii ale terapiilor traditionale din Japonia, avand la baza metodele terapeutice manuale traditionale, precum si cele de reabilitare a practicantilor artelor martiale. Deosebit de complexa, ea necesita o pregatire speciala, prin cursuri efectuate de un instructor autorizat, riscurile aplicarii incorecte avand repercusiuni grave asupra starii de sanatate a sportivului.
In timpul tratamentului terapeutul isi foloseste mainile pentru a explora supletea si tonusul muscular al sportivului, isi foloseste ochii (pentru a observa expresia si culoarea tegumentelor acestuia, simetria corpului fata de axul coloanei vertebrale, simetria grupelor musculare pereche, cum ar fi muschii paravertebrali, armonia miscarilor precum si natura echilibrului static) si urechile pentru a percepe cracmentele produse de manipularile articulare.
Organismul uman, sistem hipercomplex alcatuit din mai multe subsisteme interconditionate reciproc, este sustinut de energia subtila, denumita, in functie de scoala, prana, physis, magnetism animal, bioplasma, Ki – energie vitala, etc.
Potrivit conceptiei medicinii orientale dezechilibrele energiei vitale stau la baza scaderii capacitatii de performanta a organismului si a posibilitatilor lui de aparare in fata agresiunilor externe si interne. Prin efectele pe care le are la nivel energetic tehnica Yumeiho^® asigura un teren propice refacerii structurilor biologice si energogenetice afectate de efortul fizic sportiv.
Asocierea tehnicii Yumeiho^® cu mijloacele fizical-kinetice clasice contribuie astfel la optimizarea procesului de refacere, cu efecte deosebite in special in combaterea contracturilor musculare, a durerilor postefort, in stagnarea evolutiei modificarilor de tip uzura biologica. Aceste efecte se datoreaza in principal imbunatatirii vascularizatiei locale articulare si musculare, precum si datorita restabilirii echilibrului functional al aparatului locomotor, prin restabilirea pozitiei corecte a centrului de greutate al corpului.
Manevrele tehnicii Yumeiho^® se adreseaza in special articulatiilor sacro-iliace, coxo-femurale si intervertebrale si actioneaza in vederea restabilirii echilibrul biomecanic – balanta POWELS, conservand astfel functiile de „stabilitate” si „mobilitate” locala, cu efecte asupra intregului organism.
Prin manevrele utilizate articulatiile soldului (principalele articulatii ale corpului) sunt solicitate constructiv (decoaptari, mobilizari pasive etc), cu crearea directiilor corecte de forta la nivelul suprafetelor articulare.
Pentru ca efectele obtinute sa fie cele urmarite trebuie ca manevrele sa fie executate corect. In caz contrar pot apare efecte negative, care merg pana la producerea de traumatismelor locale.

Este necesara respectarea urmatoarelor reguli :
• cunoasterea tehnicii, a elementelor de anatomie si fiziologie a structurilor asupra carora se actioneaza
• sportivul si kinetoterapeutul trebuie sa poarte echipament lejer si sa fie descaltati
• respectarea conditiilor optime de microclimat
• executarea manevrelor astfel incat sa nu produca durere (sau, atunci cand se opereaza in regiuni dureroase, aceasta sa fie in limite rezonabile)
• respectarea ordinii si indicatiilor metodice in ceea ce priveste manevrele utilizate si abordarea regiunilor anatomice.
• cunoasterea cu certitudine a diagnosticului, precum si respectarea indicatiilor medicului specialist curant, atunci cand este cazul
• evaluarea obiectiva a efectelor- rezultatelor obtinute si adaptarea conduitei terapeutice in functie de acestea
• cunoasterea contraindicatiilor aplicarii procedeelor manuale

Cresterea tonusului muscular in efort prezinta asimetrii de repartitie, generate atat de caracteristicile biomecanice ale efortului, cat si de particularitatile individului. Aceste asimetrii in plan fizic genereaza deplasari (predominante de pozitie) ale centrului de greutate al corpului, cu modificari structurale , morfologice si fiziologice importante. Anomaliile de pozitie ale centrului de greutate stau la baza aparitiei dezechilibrelor sistemului nervos vegetativ, ale aparatului locomotor, ale sistemului circulator precum si in plan energetic.
Deoarece se poate stabili o relatie de interdependenta intre pozitia centrului de greutate si starea articulatiilor sacro – iliace , orice tulburare de pozitie ale acestora poate fi corelata cu o anumita tipologie a aparitiei tulburarilor functionale ale corpului, respectiv a suferintelor deja aparute, sau cu un anumit potential maladiv. Deoarece suferinta unilaterala a articulatiilor bazinului induce intotdeauna proiectarea centrului de greutate a corpului in partea contra-laterala (vorbim de o predominanta a pozitiei acestuia, atat ca timp de situare cat si in ceea ce priveste greutatea distribuita la nivelul membrului de aceeasi parte). Astfel, in timpul mersului, timpul de sprijin pe unul din membre (cel “nesigur” sau dureros, sau “mai slab”) va fi semnificativ mai mic fata de celalalt, in ortostatism greutatea corpului va fi proiectata predominant asupra membrului inferior “sanatos”. Este firesc ca in aceste conditii coloana vertebrala sa reactioneze prin curburi compensatorii in scopul restabilirii echilibrului biomecanic al corpului. Aceste curburi “corectoare” daca se pastreaza suficient timp – uneori fiind necesari ani buni- faciliteaza producerea discopatiilor, a artrozelor, si a altor suferinte grave ale organului axial si nu numai. Prin tensionarea nefiziologica, anormala, si in cele din urma prin lezarea structurilor moi periarticulare intervertebrale, se influenteaza starea si activitatea filetelor nervoase radiculare ale ganglionilor sistemului nervos vegetativ situati paravertebral, toate acestea avand drept consecinta suferinta intregului organism -chiar si tulburari functionale, pana la imbolnaviri ale organelor interne.
In lipsa unui instrument de masura adecvat (balanta computerizata) situarea predominanta a centrului de greutate poate fi dedusa din aspectul si starea articulatiilor bazinului, mai ales din pozitia oaselor iliace respectiv din starea articulatiei sacro-iliace. In functie de observatiile facute prin palpare si masuratori, putem deduce potentialul maladiv astfel:
• in decubit ventral – se palpeaza spinele iliace si se observa ca linia ce uneste cele doua creste este mai inalta de partea „dislocarii”, iar membrul inferior corespondent pare a fi scurtat;
• in ortostatism – datorita „scurtarii” membrului inferior de partea afectata, se va observa o schimbare de atitudine, spina iliaca postero-superioara fiind situata mai jos. In aceasta situatie apare si o deviatie laterala in plan frontal a coloanei vertebrale, cu concavitatea de partea opusa hemi-corpului „afectat”, pentru a mentine echilibrul.

Tipul „dislocarii coxalului drept” (al centrului de greutate situat predominant pe partea stanga a corpului) este caracterizat prin dezechilibre ale sistemului nervos vegetativ parasimpatic, deci are implicatii negative asupra posibilitatilor de refacere postefort ale sportivului.
Tipul „dislocarii coxalului stang” (C.G. cu predominanta spre dreapta) este caracterizat prin dezechilibre ale sistemului nervos vegetativ simpatic, avand astfel implicatii negative asupra capacitatii de efort.
Tulburarile aparute in distributia greutaii la nivelul membrelor inferioare faciliteaza atat accidentarile sportivilor cat si rezultatele competitionale ale acestora si nu in ultimul rand trebuie mentionat riscul crescut de instalare a fenomenelor degenerative (artroze) la nivelul articulatiilor membrului suprasolicitat sau inadecvat solicitat.
Datorita specificului sau teoretic si practic, metoda yumeiho^® este o aplicatie prin excelenta profilactica, atat in ceea ce priveste profilaxia imbolnavirii cat si in ceea ce priveste profilaxia evolutiei suferintelor deja instalate.

Pozitiile din care se lucreaza in tehnica Yumeiho^® sunt :
• „pe genunchi”, cu sezuta pe calcaie
• decubit dorsal – membrele inferioare usor abduse si in rotatie externa, membrele superioare usor abduse, cu palmele in pronatie / supinatie
• decubit ventral – membrele inferioare usor abduse si in rotatie interna, membrele superioare usor abduse, cu coatele flectate / extinse si cu palmele in pronatie /supinatie

Manevrele cele mai utilizate sunt :
Manipularea articulatiilor umerilor si intervertebrale toracale – sportivul in pozitie pe genunchi cu sezuta pe calcaie si mainile la ceafa. Kinetoterapeutul in spatele sportivului in pozitie pe genunchi cu coapsele abduse „prinde” bazinul subiectului, face priza prin anterior pe antebrate si realizeaza adductia orizontala a bratelor, concomitent cu extensia si tractiunea coloanei vertebrale. In punctul de tensiune maxima se face impulsul manipulativ prin ridicarea umerilor si extensia bratelor simultan cu proiectia anterioara a abdomenului.
Manipularea articulatiilor intervertebrale lombare superioare si toracale inferioare – sportivul in pozitie pe genunchi cu sezuta pe calcaie, capul flectat. Kinetoterapeutul ghemuit pe varfuri, cu genunchii perpendiculari pe coloana vertebrala a subiectului la nivelul unghiurilor inferioare ale omoplatilor, face priza anterior pe torace, pe sub axile, si fixeaza cu fruntea capul sportivului in flexie. Se face tractiunea brusca spre inapoi a toracelui, simultan cu flexia maxima a capului. Manevra se executa in 3 – 4 puncte de fixare, ascendent pe coloana dorsala.
Stretching pentru musculatura anterioara a coapselor si gambelor – sportivul in pozitie decubit ventral. Kinetoterapeutul, pe genunchi, prinde cu ambele maini varfurile picioarelor sportivului si executa pasiv extensia picioarelor pe gambe si flexia gambelor pe coapse. La punctul de amplitudine maxima executa tensiune finala prelungita, prin presiune exercitata la nivelul fetelor dor-sale ale picioarelor.
Manipularea articulatiilor metatarso-falangiene – sportivul in pozitie decubit ventral, cu genunchii flectati la 90º. Se executa manipulare pe articulatiile metatarso-falangiene in flexie. Reusita manipularii este apreciata prin inregistrarea unei succesiuni de cracmente.
Masajul regiunii sacro-lombare – sportivul in pozitie
decubit ventral, kinetoterapeutul maseaza regiunea sacrala prin 1). presiune exercitata cu policele in 5 puncte, pe liniile de articulare iliosacrale, 2). intindere a tegumentului,[si a tesuturilor moi subiacente, pana la limita maxima a elasticitatii acestora, mentinand constanta presiunea aplicata initial asupra punctelor] 3). suspendare a presiunii, 4). eliberare a tegumentului si 5). netezire descendenta, in scopul disiparii [tensiunilor] energiilor locale stagnate, [si a pregatirii terenului pentru efectuarea manevrei urmatoare.]
Masajul muschilor fesieri de partea stanga – sporti-vul in pozitie decubit ventral, kinetoterapeutul maseaza regiunea fesiera stanga cu mana stanga, cotul extins, prin presiune perpendiculara exercitata simultan cu usoara deplasare laterala. Mana dreapta a terapeutului stabilizea-za bazinul. Se executa de cel putin 20 ori.
Masajul regiunii supratrohanteriene (de partea stanga) – sportivul In pozitie decubit dorsal, kinetotera-peutul pozitionat lateral maseaza aceasta regiune cu ambele police, perpendiculare unul pe celalalt, executand frictiune cu framantat, prin miscari longitudinale, urcand usor pe fesa.
Masajul tendonului bicepsului femural stang – spor-tivul in pozitie decubit ventral, kinetoterapeutul executa frictiune lineara perpendiculara pe tendonul bicepsului femural (la nivelul pliului fesier, sub ischion) prin manevre „de taiere” executate cu ambele police, asezate perpendi-cular unul peste celalalt (de 10 ori ).
Masajul coapsei stangi (fata posterioara) – sportivul
in pozitie decubit ventral, kinetoterapeutul maseaza regiunea cuprinsa intre pliul fesier si fosa poplitee, pe trei linii, una mediana (x 2), una mediala (x 1) si una laterala (x 1). Manevra consta din frictiune lineara cu framantat, in 8 – 10 puncte / linie, cu ambele police, asezate perpendicular unul peste celalalt.
Masajul fosei poplitee stangi – sportivul in pozitie decubit ventral, se executa presiune usoara cu policele paralele, in 2 puncte simultan, de 4 ori. Presiunea este urmata de intindere foarte usoara a tegumentului si efleuraj superficial, pentru disiparea energiilor stagnate.
Masajul gambei stangi (fata posterioara) – sportivul in pozitie decubit ventral, se executa masaj de la fosa poplitee pana la tendonul achilean, pe trei linii, una me-diana (x 2), una mediala (x 1) si una laterala (x 1). Manevra consta din frictiune lineara cu framantat, in 6-8 puncte / linie, cu ambele police, asezate perpendicular unul peste celalalt.
Manipularea simultana a articulatiilor gleznelor – sportivul in pozitie decubit ventral, genunchii extinsi, picioarele in inversie, kinetoterapeutul pe genunchi, exer-cita presiune continua pe fetele mediale ale gleznelor, spre exterior, urmata de impulsul manipulativ.
Masarea simultana a tendoanelor achiliene – spor-tivul in pozitie decubit ventral, membrele inferioare ab-duse, genunchii extinsi, picioarele in inversie, kinetotera-peutul pe genunchi, maseaza cu podul palmei tendoanele achiliene pe directie dinspre interior spre exterior. Se executa de 10 ori.
Masarea simultana a muschilor triceps sural – spor-tivul in pozitie decubit ventral, membrele inferioare ab-duse, genunchii extinsi, picioarele in inversie, kinetotera-peutul pe genunchi, executa framantat simultan pe fetele posterioare ale gambelor.
Masajul simultan al fetelor plantare ale picioarelor – sportivul in pozitie decubit ventral, membrele inferioare usor abduse, genunchii extinsi, picioarele in inversie, kinetoterapeutul pe genunchi, executa frictiune liniara disto – proximala cu policele, pe 3 linii; de 10 ori pe linia mediana, de 5 ori pe linia mediala, de 5 ori pe linia laterala.
Masajul muschiului supraspinos – sportivul in pozi-tie decubit ventral, membrele superioare abduse la 90º, coatele flectate, capul rasucit de partea pe care se lucreaza, kinetoterapeutul fixeaza cu mana stanga articulatia scapulo-humerala la nivelul axilei si realizeaza frictiune liniara in lungul fibrei. Se executa bilateral.
Masajul concomitent al bratelor – sportivul in pozitie de decubit ventral cu bratele in abductie la 90º coatele flectate si palmele pe sol. Kinetoterapeutul realizeaza pre-siune si frictiune circulara cu podul palmei la nivelul bratelor.
Masajul musculaturii bratului stang – sportivul in pozitie de decubit dorsal cu bratele abduse la 90º coatele extinse. Kinetoterapeutul maseaza musculatura bratului stang cu policele stang pe doua directii.
Manipularea articulatiei cotului stang – sportivul in pozitie decubit dorsal, kinetoterapeutul sustine cotul cu mana stanga si executa priza cu mana dreapta la nivelul treimii distale a antebratului. Se realizeaza tensiune pe extensie si impuls manipulativ pe tensiune maxima.
Masajul muschilor paravertebrali – sportivul in pozitie decubit ventral, cu membrele superioare abduse la 90º si coatele flectate, kinetoterapeutul executa, simultan paravertebral, presiune cu policele, urmata de tractiune in limita elasticitatii tesutului si eliberare, urmata de efleuraj descendent, in 8 – 10 puncte, de 4 ori.
„Senileta” – masarea muschilor paravertebrali cu genunchii – sportivul in pozitie decubit ventral, cu mem-brele superioare abduse la 90º si coatele flectate la 90º, kinetoterapeutul fixeaza mainile pacientului si, cu ajutorul genunchilor exercita presiuni in 4 – 5 puncte pe mus-culatura paravertebrala, in sens descendent, pe expir.
Manipularea articulatiei sacro-iliace stangi – sportivul in pozitie decubit lateral drept, cu membrul inferior stang flectat din sold si genunchi si membrul superior stang extins si usor abdus. Kinetoterapeutul „incaleca” gamba pacientului si cu mana dinspre capul pacientului fixeaza umarul, anterior, iar cu cotul de la membrul superior opus apasa soldul acestuia in jos si lateral. Prin aplicarea acestei miscari trunchiul pacientului se rasuceste. Se induce impulsul manipulativ.
Stretching-ul muschilor adductori si articulatiilor coxo – femurale – sportivul in pozitie decubit dorsal, cu coapsele in flexie – abductie – rotatie externa, genunchii flec-tati, planta in planta, se exercita presiune continua pe fetele mediale ale genunchilor, initial alternativ, apoi simultan.
Manipularea articulatiei coxo-femurale stangi – sportivul in pozitie decubit lateral drept, cu membrul inferior stang extins si cu cel drept flectat, kinetoterapeutul la nivelul picioarelor sportivului, in axul longitudinal al acestuia; cu picioarele fixeaza membrul inferior drept la nivelul gleznei si genunchiului, iar cu mainile apuca membrul inferior stang – priza pe treimea distala a gambei. Se executa usoare rotatii ale coapsei, cu flexii ale genunchiului, pentru a relaxa musculatura, dupa care executa tractiune in ax, urmata de impuls manipulativ (x2)
Mobilizarea articulatiei coxo-femurale stangi – sportivul in pozitie decubit dorsal, cu membrul inferior contro-lateral flectat, kinetoterapeutul fixeaza cu mana stanga talonul pacientului si apuca cu mana dreapta genunchiul stang, imprimand miscari de circumductie. La capatul fiecarei curse se executa o extensie de genunchi (x 2-3).
Masajul coapsei stangi (fata anterioara) – sportivul in pozitie decubit dorsal, cu coapsa stanga usor abdusa si rotata extern, terapeutul executa : a). masarea fetei interne a coapsei, pe trei linii – mediana (x 2), mediala (x 1), laterala (x 1); b). masarea muschiului tensor al fasciei lata cu ambele police perpendiculare unul pe celalalt; c). mobilizarea pasiva a rotulei.
Masajul musculaturii posterioare a coapsei si gambei stangi – terapeutul in genunchi, cu sezuta pe calcaie, perpendicular pe axul lung al pacientului, sportivul in pozitie decubit dorsal cu membrul inferior de masat in sprijin pe coapsele terapeutului, ruleaza membrul inferior al pacientului pe coapsele sale.
Masajul muschiului tibial anterior stang – sportivul in pozitie decubit dorsal, kinetoterapeutul maseaza muschiul tibial anterior cu policele perpendiculare unul pe celalalt, in 6 puncte, de cel putin 2 ori.
Stretching-ul musculaturii posterioare a membrului inferior stang – sportivul in pozitie decubit dorsal, cu mem-brul inferior stang usor flectat, genunchiul extins, terapeutul fixeaza cu mana dreapta talonul pacientului si cu ante-bratul executa presiune pe fata plantara a piciorului, realizand flexia fortata a acestuia.
Mobilizarea gleznei stangi si percutia fetei plantare a piciorului – sportivul in pozitie decubit dorsal, kinetotera-peutul executa circumductii ale gleznei, urmate de 6 percutii, cu pumnul semideschis, la nivelul fetei plantare a piciorului.
Manevrele asimetrice se vor executa initial pe o parte, apoi si pe partea controlaterala, respectand succesiunea prezentata in tabel.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr.2

Nume : Popescu Mirela ; Varsta : 63 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
2	3	1	6	3

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
3	4	1	6	2

1. TESTAREA ARTICULARA

	MISCARE	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins	EXT.	5°	9°	4°	15-20°	6°
Gen. Extins	ABD.	28°	33°	5°	45°	12°
Gen. Flectat	ROT.int	26°	31°	5°	35–45°	4°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
EXT.	4	5	1	5	0
ABD.	4	5	1	5	0
ROT. int.	4	5	1	5	0

Tratament : 1. Kinetoterapia : 1 / zi

A.Posturare : a) pentru evitare flexumului

b) pentru evitarea rotatiei externe

B.Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob pasive ex 1 x 10

- ex active ex 3 x 10

ex 5 x 10

B2 Refacerea abductiei – mob pasive ex 8 x 10

ex 10 x 10

- ex active ex 11 x 10

ex 13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – mob pasive ex 16 x 10

- ex active ex 18 x 10

C.Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10

ex 2 x 10

C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10

ex 9 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni : – ex selective pentru fesierul mijlociu ex 16 x 10

- ex selective pentru tensorul fasciei lata 17 x 10

E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5

ex 3x 20 min

b) ex 4 x 10

c) ex 8 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

. Testarea dureri inregistreaza o evolutie de 1 punct ajungand la trei puncte avand in continuare un deficit de 3 puncte .

. Testarea mersului initial inregistreaza 3 puncte iar la evaluarea finala inregistreaza 4 puncte avand in continuare un deficit de 2 puncte.

. Testing-ul articular extensia castiga 4 grade avand in continuare un deficit de 6 grade; abductia castiga 5 grade dar are in continuare un deficit de 12 grade ; rotatia interna castiga 5 grade.

. Testing-ul muscular – initial prezinta un usor deficit inregistrand o forta egala cu 4 in timp ce la evaluarea finala aveau o forta egala cu 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta.

Concluzii : Pacient in varsta de 63 ani , sex feminin , cu coxartroza primitiva stanga veche prezinta o buna evolutie a fortei musculare . La sfarsitul tratamentului mersul este posibil si fara baston , dar limitat si cu shiopatare. Prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr.3

Nume : Mihnea Elena ; Varsta : 57 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
4	5	1	6	1

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
4	5	1	6	1

1. TESTING ARTICULAR

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I. –V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT.	8°	13°	5°	15-20°	2°
Gen. Extins	ABD.	38°	45°	7°	45°	0°
Gen. Flectat	ROT.int	28°	33°	5°	35-45°	2°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	4	5	1	5	0
ABD.	4	5	1	5	0
ROT. int.	4	4 +	0	5	1

Tratament : 1 Kinetoterapie : – zilnic

1. A. Posturare – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.
2. B. Refacerea mobilitatii – B1 Refacerea extensiei – ex active ex 2 x 10

ex 3 x 10

ex 4 x 10

B2 Refacerea abductiei – ex active ex 11 x 10

ex 12 x 10

ex 13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – ex 17 x 10

ex 18 x 10

1. C. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex 2 x 10

- ex pentru fesierul mare ex 3 x 10

- ex pentru ischiogambieri ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex 7 x 10

ex 9 x 10

- ex pentru tensor fasciei late ex 13 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor – ex globale ex 14 x 10

- ex 15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 20 min

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea inregistreaza initial 1 punct egal cu 4 iar la evaluarea finala inregistreza 5 puncte prezentand in continuare un mic deficit.

. Mersul este posibil la inceputul tratamentului cu baston iar la sfarsitul tratamentului este posibil fara baston dar cu schiopatare.

. Testing-ul articular : extensia castiga 5 grade, abductia 7 grade , rotatia interna 5 grade

. Testing-ul muscular – extensorii si abductarii castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele normale in timp ce rotatorii interni prezinta o usoara evolutie de la 4 – la 4 +

Concluzii : Pacient in varsta de 57 ani , sex feminin prezinta o evolutie buna pe ansamblu , durerea apare dupa o perioada buna de mers in timp ce mersul se face , cu o usoara schiopatare.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr.4

Nume : Vasile Claudiu ; Varsta : 54 ani ; Sex : M

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
5	5	0	6	1

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
5	6	1	6	0

1. TESTAREA ARTICULARA

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT..	11°	15°	4°	15-20°	0°
Gen. Extins	ABD.	36°	43°	7°	45°	2°
Gen. Flectat	ROT. int	27°	33°	6°	35-45°	2°

1. TESTAREA MUSCULARA

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
EXT.	5	5	0	5	0
ABD.	5	5	0	5	0
ROT. int	4	5	1	5	0

Tratament : 1. Kinetoterapia : – o sedinta pe zi .

A. Posturare – pentru evitarea rotatiei externe

1. D. Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg. prin :

B1 Refacerea extensiei – exercitii active b2 x 10

b3 x 10

b4 x 10

B2 Refacerea abductiei – exercitii active c 12 x 10

c 13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – exercitii active c 18 x 10

c 19 x 10

1. E. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea musculaturii extensoare – ex globale a 1 x 10

a 2 x 10

C2 Tonifierea musculaturii abductoare – ex globale a 7 x 10

a 9 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni – ex globale a 14 x 10

a 15 x 10

E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex a 3 x 30 min

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea este constanta , se mentine la acelasi nivel si dupa aplicare tratamentului, avand in continuare un deficit de 1 punct.

. Mersul castiga 1 punct incadrandu-se intre limitele normale.

. Testing-ul articular – extensia evolueaza 4 grade ; abductia 7 grade ; rotatia interna castiga 6 grade , extensia se incadreaza intre limitele normale in timp ce abductia interna prezinta in continuare un deficit de 2 grade.

. Testing-ul muscular – rotatori interni prezentare un usor deficit care devine absent la sfarsitul studiului , toate grupurile musculare incadrandu-se intre limitele normale de forta.

Concluzii : Pacient in varsta de 54 ani , sex masculin , coxartroza primitiva dreapta incipienta prezinta de la inceputul tratamentului o forta musculara buna aplecandu-se tratament de mentinere ; pacientul prezinta o stare buna pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr. 5

Nume : Ionescu Valentina ; Varsta : 74 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. stg.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
1	2	1	6	4

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
1	2	1	6	4

1. TESTING ARTICULAR

Sold dr.

Poz. gen.	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT.	5°	8°	3°	15-20°	7°
Gen. Extins	ABD.	29°	34°	5°	45°	11°
Gen. Flectat	ROT. int.	20°	23°	3°	35-45°	12°

Sold stg.

Poz. gen.	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N-V.F.
Gen. Extins	EXT.	1°	4°	3°	15-20°	11°
Gen. Extins	ABD.	24°	28°	4°	45°	17°
Gen. Flectat	ROT. int.	15°	18°	3°	35-45°	27°

1. TESTING MUSCULAR

Dreapta

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	3	4	1	5	1
ABD.	3	4	1	5	1
ROT. int	3	3	1	5	2

Stanga

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	2	3	1	5	2
ABD.	3	3	0	5	2
ROT. int.	1	2	1	5	3

Tratament : 1 Chirurgical : P.T.C. stg.

2 Kinetoterapie : 1 / zi

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. pasive

- ex active ex 2 x 10

ex 5 x 10

B2 Refacerea abductiei – posturare ex 6 x 10 min

- mob. pasive ex 8 x 10

ex 9 x 10

- ex active ex 11 x 10

B3 Refacerea rotatiei int. – mob. pasive

- ex active ex 18 x 10

C.Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor b. ex. selective pentru fesierul mare ex 3 x 10

ex 4 x 10

c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale ex 6 x 10

b) ex selective pentrul fesierul mijlociu ex 10 x 10

c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni a ex globale ex 14 x 10

ex 15 x 10

E. Refacerea contului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 10

b. ex 4 x 10

c. ex 8 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea este obtinuta de intensitate mare , nocturna si impiedica somnul , in urma tratamentului aplicat castiga 1 punct dar impiedica in continuare desfasurarea activitatilor profesionale sau cotidiane.

. Mersul prezinta aceiasi evolutie , la sfarsitul tratamentului pacientul se poate deplasa utilizand doua bastoane.

. Testing-ul articular – pentru soldul drept : extensia castiga 3 grade , abductia 5 grade iar rotatia interna 3 grade

- pentru soldul stang : extensia castiga 3 grade , abductia 4 grade si rotatia interna 3 grade

. Testing-ul muscular – soldul drept – extensia si abductorii ajung sa aiba forta de nota 4 in timp ce rotatorii ajung la 3.

- soldul stang – extensorii si rotatorii castiga 1 punct in timp ce abductorii se mentin la 3.

Concluzii : Pacient in varsta de 74 ani , sex feminin , cu o coxartroza bilaterala care a suferit o interventie chirurgicala P.T.C. pe soldul stang este pregatit pentru a proteja si soldul drept.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr.6

Nume : Sinescu Andeea ; Varsta : 53 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
4	5	1	6	1

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
5	5	0	6	1

1. TESTING ARTICULAR

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Ext.	EXT.	8°	12°	4°	15-20°	3°
Gen. Ext.	ABD.	35°	42°	7°	45°	3°
Gen. Flect	ROT. int.	31°	36°	5°	35-45°	0°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	4	5	1	5	0
ABD.	4	5	1	5	0
ROT. int.	4	4	0	5	1

Tratament : 1 Kinetoterapie : - zilnic

1. A. Posturare – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.
2. B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – ex active ex2 x1 0

ex3 x 10

ex4 x 10

B2 Refacerea abductiei – ex. active ex11 x 10

ex12 x 10

ex13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10

ex18 x 10

C. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10

- ex pentru fesierul mare ex3 x 10

- ex pentru ischiogambieri ex5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10

ex9 x 10

- ex pentru tensor fasciei lata ex13 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10

ex15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a 3 x 20 min.

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea prezinta o evolutie de 1 punct ajungand la 5 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 1 punct.

. Mersul se mentine la 5 puncte prezentand in continuare un deficit de 1 punct.

. Testing-ul articular : extensia castiga 4 grade ; abductia 7 grade; rotatia interna 5 grade , extensia este singura miscare care prezinta in continuare un deficit de 3 grade.

. Testing-ul muscular : la sfarsitul tratamenrului se incadreaza intre limitele normale pentru extensie si abductie , avand in continuare un deficit de 1 punct.

Concluzii : Pacient in varsta de 53 ani , sex feminin prezinta o buna evolutie a paramatrilor mobilitate , forta musculara cat si durere prezetand in continuare un usor deficit pe musculatura rotatoare cat si un deficit de 1 punct pentru durere si mers ; prezinta o stare buna pe ansamblu.

Lotul 2 ( de control )

Fisa nr. 7

Nume : Mihai Ioana ; Varsta : 77 ani ; Sex: F

Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
1	2	1	6	4

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
1	2	1	6	4

1. TESTING ARTICULAR

Dreapta

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Ext	EXT.	0°	2°	2°	15-20°	13°
Gen. Ext	ABD.	15°	18°	3°	45°	27°
Gen. Flect	ROT. int.	7°	10°	3°	35-45°	25°

Stanga

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Ext	EXT.	0°	3°	3°	15-20°	12°
Gen. Ext	ABD.	17°	23°	6°	45°	22°
Gen. Flect	ROT. int.	12°	15°	3°	35-45°	20°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	1	2	1	5	3
ABD.	2	3	1	5	2
ROT. int.	2	3	1	5	2

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	1	2	1	5	3
ABD.	3	4	1	5	1
ROT. int.	2	3	1	5	2

Tratament : 1 Chirurgical : P.T.C. dreapta

2 Kinetoterapie :

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensie – mob. pasive ex1 x 10

- ex active ex2 x 10

ex5 x 10

B2 Refacerea abductiei – posturare – ex6 x 10 min

- mob pasive ex 8 x 10

ex 9 x 10

-ex active ex 11 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – mob. pasive – ex 15 x 10

- ex active – ex 18 x 10

C. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor b. ex selective pentrul fesierul mare ex3 x 10

ex4 x 10

c. ex selective pentru ischiogambieri ex5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale ex6 x 10

b. ex selective pentrul fesierul mijlociu ex10 x 10

c. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni a. ex globale ex14 x 10

ex15 x 10

D. Refacerea stabilitatii controlaterale ex1 x 5

ex2 x 10

ex3 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. ex1 x 10

b. ex4 x 10

c. ex8 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

.Durerea cat si mersul evolueaza 1 punct ajungand la 2 puncte , deficitul fiind in continuare foarte mare.

. Testing-ul articular : – sold drept : – extensia castiga 2 grade ; abductia 3 grade iar rotatia interna castiga 3 grade;

- sold stang : – extensia castiga 3 grade; abductia 6 grade iar rotatia 3 grade

. Testing-ul muscular : – soldul drept : – toate grupurile musculare evolueaza cate 1 punct, extensorii ajung la 2 puncte iar abductorii si rotatorii la 3 puncte.

- soldul stang aceiasi evolutie de 1 punct pentru fiecare grup muscular extensorii ajung la 2 puncte, abductorii la 4 puncte iar rotatorii la 3 puncte.

Concluzii : Pacient in varsta de 77 ani prezinta o evolutie multumitoare pe ansamblu.

4.2. Discutarea rezultatelor

Realizand pe baza parametrilor descrisi in capitolul precedent o evaluare clinica comparativa a pacientilor inainte si dupa aplicarea tratamentului, am urmarit evidentierea eficientei reale a programului complex recuperator in patologia studiata, respectiv in coxartroza primitiva.

Din pacate, lotul de bolnavi studiat nu detine un numar suficient, mai mare sau egal cu 30 si nu intruneste conditiile necesare pentru ca pe baza rezultatelor obtinute sa putem face o comparatie statistica cu noile date din literatura de specialitate si sa tragem astfel o serie de concluzii ferme. Totusi studiul atent al unui numar mic de cazuri este util in cred ca in surprinderea unor aspecte particulare si evidentierea tendintei generale de evolutie a coxoticilor.

Primul parametru cercetat a fost durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian, triunghiul Scarpa, fesier; un punctaj mie insemnand o intensitate mai mare a durerii.

Astfel se constata ca la inceputul tratamentului scorul obtinut de lotul experimental este egal cu 19, acelasi scor este obtinut si la testarea initiala a lotului de control in urma tratamentului aplicat, si anume, Kinetoterapie + Yumeiho® pentru lotul experimental si doar Kinetoterapia pentru lotul de control, se constata un castig de 13 puncte pentru lotul experimental si doar 6 puncte pentru lotul de control, astfel la sfarsitul tratamentului 3 pacienti se incadreaza intre limitele normale.

Normalul este reprezentat de maximum de puncte iar in acest caz avand in fiecare lot cate 7 subiecti, care in mod normal pot obtine maximum 6 puncte , normalul pentru fiecare lot reprezentand 42 puncte.

Cel de-al-II – lea parametru luat in cercetare este reprezentat de mers, care se face dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d Audigne. Acest parametru a avut o evolutie ascendenta, astfel la inceputul tratamentului lotul experimental a obtinut un scor egal cu 21 puncte iar lotul de control a obtinut 22 puncte rezultand ca cele 2 loturi sunt echivalente la inceputul tratamentului, la sfarsitul tratamentului lotul experimental a castigat 12 puncte in timp ce lotul de control a castigat 6 puncte.

In consecinta se observa o buna evolutie a acestui parametru ca si cel reprezentat de durere, mai ales in cazul pacientilor care nu se afla in stadiul final, 3 dintre acesti pacienti incadrandu-se intre limitele normale acumuland maximum de puncte (6) si alti 5 pacienti prezentand o usoara schiopatare, mersul fiind insa posibil fara baston.

Urmatorul parametru luat in cecetare fiind si un parametru obiectiv este reprezentat de mobilitatea articulara. Desi refacerea stabilitatii soldului prin tonifiere musculara este obiectivul principal in coxartroza, ameliorarea mobilitatii coxofemurale este dorita ca prima conditie a refacerii functiei soldului de catre pacient.

In studiul initial, scopul este de a limita sau intarzia aparitia redorii articulare. In celelalte doua stadii, scopul de a castiga cat mai multa grade de miscare.

In ordine, coxartroza intereseaza mai ales miscarea de flexie – extensie, apoi abductia si rotatia interna. De aceea in acest studiu am introdus doar miscarile de extensie, abductia rotatia interna pentru a evidentia eficienta acestui tratament la nivelul miscarilor cu cea mai mare disfunctie.

Prima miscare luata in cercetare este extensia care la determinarea cu genunchiul extins , pentru lotul experimental prezenta o medie de 6,2 grade iar pentru lotul de control, o valoare foarte apropiata de cea a lotului experimental, aceasta fiind de 6 grade. La determinarea finala media extensiei pentru lotul experimental ajunge la 12,2 grade prezentand un progres de 6 grade avand in continuare un deficit in medie de 2,8 grade. Tot la determinarea finala dar pentru lotul de control media extensiei atinge 9,8 grade, inregistrand un progres de 3,8 grade si prezentand in continuare un deficit in medie de 5,2 grade.

Evolutia parametrului limitarea extensiei cat si existenta la sfarsitul studiului intre cele doua loturi sunt prezentate in graficele urmatoare :

Cea de a-II-a miscare luata in studiu este reprezentata de abductie executata cu genunchiul extins, evolutia acestei miscari fiind semnificativa: la sfarsitul tratamentului 6 pacienti incadrandu-se intre limitele normale lotul experimental castiga 9,1 grade, el avand la inceputul tratamentului o medie de 29,4 ajungand la masuratoarea finala sa aibe o medie de 38,5 grade in timp ce lotul de control avea initial o medie de 29.2 grade si a inregistrat un progres de 6 grade ajungand la 35,2. Lotul experimental prezinta in continuare un deficit de aproximativ 7 grade in timp ce lotul de control are un deficit de aproximativ 10 grade.

Ultima miscare luata in studiu este reprezentata de rotatia interna care evolueaza astfel, in urma tratamentului aplicat. Lotul experimental prezinta la masuratoarea initiala o medie de 24,5 grade iar la masuratoarea finala prezinta o medie de 31,5 avand in continuare un deficit in medie de 3,5 grade. Lotul de control prezenta la inceputul tratamentului o medie de 24 grade, in timp ce, la sfarsitul tratamentului, mai precis a studiului, prezenta o medie de 28,4 grade avand in continuare un deficit de cel putin 6,6 grade. Aceste rezultate cat si diferenta dintre cele doua loturi sunt prezente grafic mai jos.

Rezultatele prezentate mai sus dovedesc ca programul de kinetoterapie sustinut de mijloace din terapia Yumeiho® adaptate patologiei studiate, permit recuperarea mobilitatii la unghiuri utile, in general in plan sagital si mai putin in plan frontal si sau transversal.

Acest rezultat nu trebuie sa impiedice insa instituirea cat mai precoce a programului de asuplizare, care alaturi de cel de tonifiere urmareste sa conserve o functionalitate la parametrii cat mai inalti a soldului coxotic incercand sa evite limitarea drastica a mobilitatii care in timp antreneaza infirmitatea.

Ultimul parametru urmarit este reprezentat de testing-ul muscular efectuat pe extensoare, abductori si rotatori interni.

In ceea ce priveste musculatura extensoare, ea castiga 12 puncte pentru lotul experimental care la evaluarea initiala aduna 19 puncte ajungand astfel la sfarsitul tratamentului la un scor de 31 puncte.

Lotul de control castiga 6 puncte ajungand la un scor de 28 puncte. Acest parametru prezinta o evolutie foarte buna, la sfarsitul tratamentului toti pacientii avand o forta musculara mai mare sau egala cu 4.

Pentru abductori lotul experimental castiga 10 puncte el acumuland 22 puncte la evaluarea initiala in timp ce la evaluarea finala scorul ajunge la 32 puncte. Acest parametru prezinta o evolutie multumitoare si pentru lotul de control care initial a acumulat 26 puncte iar in urma tratamentului aplicat castiga 6 puncte.

Ultimul grup muscular este cel al rotatorilor interni care obtin in cadrul evaluarii initiale un scor de 21 puncte pentru lotul experimental si 23 puncte pentru lotul de control. In urma tratamentului aplicat lotul experimental castiga 9 puncte in timp ce lotul de control castiga 5 puncte. La evaluarea finala a lotului experimental doar doi pacienti primesc nota 5 incadrandu-se intre limitele normale de forta, restul obtinand nota 4.

Lotul de control prezinta doi pacienti cu nota 5, doi cu nota 3 si restul cu nota 4.

Capitolul V Concluzii si Propuneri

5.1.Concluzii generale:

1. Patologia soldului reprezinta in general un capitol divers, care cuprinde afectiuni variate al caror numitor comun il reprezinta limitarea functionalitatii articulatiei coxo-femurale, articulatie portanta, deosebit de important in statica si locomatie.

1. Coxartroza primitiva este o afectiune invalidanta; cu incidenta mare la populatia de varsta a-II-a si numai, care a devenit din ce in ce mai frecventa, prin cresterea mediei de varsta.

1. Recuperarea medicala reprezinta un complex terapeutic deosebit de util pentru compensarea alterarilor functionale aparute in cursul evolutiei acestei suferinte si de asemeni reprezinta singura modalitate care asigura exploaterea maxima a restantului functional.

1. Programele de recuperare se concentreaza pe kinetoterapie, urmarind sa intretina stabilitatea dinamica si statica, mobilitatea utila si functionalitatea globala necesara pastrarii articulatiei in conditii de activitate suficiente pentru impiedicarea invaliditati.

1. In recuperarea soldului care este o articulatie portanta deci pentru care e cu mult mai importanta stabilitatea, refacerea fortei musculare a stabilitatilor soldului ramane un obiectiv important si necesita un prigram kinetic eficient.

1. In coxartrozele neoperate sau operate, inainte si dupa interventia chirurgicala, programul kinetic reprezinta o modalitate de intretinere a functionalitatii articulare cat si de mentinerea autonomiei lor de viata.

1. Mijloacele fizicale auxiliare hidroterapie, termoterapie, electroterapie, masoterapie etc. , sustin corespunzator progresul kinetic, combat eficient durerea si inflamatia articulara si contribuie la inbunatatirea parametrilor de functionalitate musculo – ligamentara.

5.2. Concluzii experimentale :

Prin analizarea datelor obtinute in cadrul studiului de forta, privind optimizarea tratamentului kinetic prin asocierea cu terapie Yumeiho® in coxartroza primitiva, am ajuns la urmatoarele concluzii:

1. Coxartroza primitiva prezinta o frecventa mai mare pentrul sexul feminin, din cei 14 pacienti luati in studiu, 10 sunt de sex feminin si doar 4 de sex masculin.

1. Prin asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho® creste remarcabil eficienta tratamentului.

1. Cu cat aplicarea tratamentului se face mai precoce, cu atat rezultatele obtinute sunt mai bune.

1. Diferenta dintre lotul experimental si lotul de control in ceea ce priveste evolutia parametrului durere, este evidenta, existand o diferenta de 7 puncte in favoarea lotului experimental care prezinta in continuare un deficit de 10 puncte in timp ce lotul de control prezinta un deficit de 17 puncte.

1. La mers se evidentiaza aceiasi diferenta intre cele doua loturi, lotul experimental prezinta un castig cu 6 puncte mai mult decat lotul de control, avand in continare un deficit de 9 puncte in timp ce lotul de control are in continuare un deficit de 14 puncte.

1. Aceiasi diferenta se observa si in ceea ce priveste refacerea mobilitatii cat si refacerea fortei musculare pentru stabilizatorii soldului, lotul experimental prezentand un castig mai mare, asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho® crescand evident eficienta recuperarii.

5.3. Propuneri :

In urma studiului efectuat propun urmatoarele :

1. Propun asocierea tratamentului kinetic cu terapia Yumeiho® pentru cresterea randamentului recuperari in coxartroza primitiva
2. Deasemenea propun aplicarea terapiei Yumeiho® pentru o cat mai buna profilaxie secundara;
3. Programul de recuperare sa inceapa cat mai precoce;
4. Tratamentul sa se aplice atat preoperator, cat si postoperator;
5. Continuarea programului de recuperare la domiciliu;
6. Evitarea ortostatismului si mersului prelungit;
7. Evitarea incercarii excesive a articulatiei soldului afectat;
8. Respectarea pe parcursul vietii a “igienei” articulare a soldului
9. Evitarea supraponderalitatii.

Capitolul IV Prezentarea si discutarea rezultatelor

4.1. PREZENTAREA REZULTATELOR

Prin analiza datelor obtinute in urma testarilor initiale si finale, aplicate celor 7 subiecti, cuprinsi in lotul experimental precum si celor 7 subiecti apartinand lotului de control, s-a urmarit gradul de eficienta a tratamentului kinetic asociat cu terapia Yumeiho®. Diferenta dintre cele doua loturi , observata la numaratoarea finala exprima eficienta tratamentului in urma asocierii precizata anterior, iar diferenta dintre valorile normale si masuratoarea finala exprima limitele acestui tip de tratament.

Rezultatele obtinute sunt prezentate individual, intocminduse o fisa pentru fiecare subiect in parte. Aceasta fisa cuprinde:

- date personale;

- diagnosticul clinic;

- rezultatele obtinute in urma testarii durerii, mersului;

- testing-ul articular si muscular;

- tratamentul aplicat (individualizat);

-prezentarea rezultatelor obtinute in urma tratamentului aplicat cat si concluzii dupa terminarea studiului.

Lotul 1 ( experimental)

Fisa nr.1

Nume: Cazar Simona ; Varsta : 41 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga incipienta

1. TESTAREA DURERII

VALOAREA INITIALA	VALOAREA FINALA	VI – VF	VN	VN – VF
5	6	1	6	0

2. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
5	6	1	6	0

3. TESTING ARTICULAR

Pozitia gen.	MISCAREA	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins	EXT.	11°	18°	7°	15- 20°	0°
Gen. Extins	ABD.	32°	45°	13°	45°	0°
Gen. Flectat	ROT. Int.	33°	41°	8°	35- 45°	0°

4. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	3	5	2	5	0
ABD.	4	5	1	5	0
ROT. Int.	4	5	1	5	0

Tratament : 1. Yumeiho® – o sedinta pe zi insistand pe soldul stang unde exista o usoara durere la palpare in regiunea fesiera.

2. Kinetoterapie – o sedinta pe zi.

1. A. Postura – pentru evitarea rotatiei externe
2. B. Refacerea mobilitatii in articulatia coxofemurala stg. prin:

B1. Refacerea extensiei – exercitii active b2 x 10

b3 x 10

b4 x 10

B2. Refacerea abductiei – exercitii active c12 x 10

c13 x 10

B3. Refacerea rotatiei interne – exercitii active c18 x 10

c19 x10

C. Refacerea fortei musculare

C1. Tonifierea musculaturii extensoare – ex. globale a1 x 10

a2 x 10

C2. Tonifierea musculaturii abductoare – ex. globale a7 x 10

a9 x 10

C3. Tonifierea rotatorilor interni – ex. globale a14 x 10

a15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a3 x 30 min

Rezultatele obtinute sunt :

. Testarea mersului si a durerii prezinta initial 5 puncte iar la final acumuleaza 6 puncte incadrandu-se intre limitele normale .

. Testing-ul articular – extensia a castigat 7 grade in urma tratamentului aplicat , pacientul incadrandu-se intre limitele normale atat in ceea ce priveste extensia cat si abductie si rotatie interna care au avut castiguri de 13 grade si respectiv de 8 grade pentru rotatie interna.

. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru extensori si 4 pentru abductori si rotatori, la sfarsitul studiului se incadreaza intre limitele normale obtinand nota 5 pentru toate grupurile musculare.

Concluzii : Pacient in varsta de 41 ani , sex feminin , in urma tratamentului aplicat prezinta o stare foarte buna pe ansamblu , mobilitatea cat si forta incadrandu-se intre limitele normale, durerea este inexistenta iar mersul se face fara schiopatare.

Lotul 1 ( experimental )

Fisa nr. 2

Nume : Cochirlea Gabriela ; Varsta : 58 ani : Sex : F

Diagnostic clinic: Coxartroza primitiva stanga incipienta

1.TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
3	5	2	6	1

2. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
4	5	1	6	1

3.TESTING ARTICULAR

Poz. gen.	MISCAREA	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins	EXT.	9°	16°	7°	15-20°	0°
Gen. Extins	ABD.	33°	44°	11°	45°	1°
Gen. Flectat	ROT. Int.	26°	33°	7°	35-45°	2°

4.TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	3	5	2	5	0
ABD.	3	5	2	5	0
ROT. Int.	3	4	1	5	1

Tratament : 1.Yumeiho® – o sedinta pe zi in timpul careia am insistat si pe prelucrarea musculaturii spatelui care prezinta o usoara scolioza in “C” stg. produsa de evitarea sprijinului pe membrul inferior afectat.

2. Kinetoterapia – zilnic.

A. Postura – pentru evitarea rotatiei externe si a flexumului.

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerae extensiei – ex. active ex2 x 10

ex3 x 10

ex4 x 10

B2 Refacerea abductiei – ex. active ex11 x 10

ex12 x 10

ex13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne ex17 x 10

ex18 x 10

C. Refacerea fortei musculare : C1 Tonifierea extensorilor ex globale ex2 x 10

ex. pentru fesierul mare ex3 x 10

ex. pentru ischiogambier ex5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor ex globale ex7 x 10

ex9 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor ex globale ex14 x 10

ex15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers ex. a3 x 20 min

Rezultatele obtinute sunt :

. Testarea durerii castiga in urma tratamentului aplicat 2 puncte ajungand la 5 puncte.

. Testarea mersului progreseaza cu un punct atingand cota 5 puncte .

. Mobilitatea prezinta o foarte buna evolutie : extensia castiga 7 grade , abductia 11 grade si rotatia interna 7 grade prezentand in continuare un deficit de 12 grade.

. Testing-ul muscular – initial prezinta o forta egala cu 3 pe toate grupurile musculare ajungand la 5 puncte pentru extensori si abductori si la 4 puncte rotatori.

Concluzii : pacient in varsta de 58 ani, sex feminin prezinta o evolutie foarte buna a tuturor parametrilor avand un usor eficit de forta si mobilitate pe rotatia interna, mersul se face cu o usoara schiopatare, durerea apare foarte usor la debutul mersului.

Lotul 1 ( experimental )

Fisa nr. 3

Nume : Voicu Cristina ; Varsta : 69 ani : Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta veche.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
2	4	2	6	2

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
3	5	2	6	1

1. TESTING ARTICULAR

	MISCAREA	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins.	EXT.	6°	11°	5 °	15-20°	4°
Gen. Extins	ABD.	29°	37°	8°	45°	8°
Gen. Flectat	ROT. int.	22°	28°	6°	35-45°	7°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	2	4	2	5	1
ABD.	3	4	1	5	1
ROT. int	3	4	1	5	1

Tratament : 1. Yumeiho® – zilnic cate o sedinta ; existand probleme legate de deplasare cauzate de durere , care face imposibila activitatea profesionala . Am insistat pe soldul stang unde s-a instalat o usoara cuntractura si binenteles pe soldul drept pentru a ameliora deficitul de mobilitate si intensitatea durerii.

2. Kinetoterapia – o sedinta pe zi.

A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului.

b) pentru evitarea rotatiei externe.

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. pasive ex 1 x 10

- ex. active ex 2×10

ex 5×10

B2 Refacerea abductiei – posturare ex 7 x 10 min

- mob pasive ex 8 x 10

ex 9 x 10

- ex. active ex 11 x 10

B3 Refacerea rotatiei int. – mob. Pasive ex 15 x 10

- ex active ex 17 x 10

ex 19 x 10

1. C. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea : b) ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10

c) ex selective pentru ischiogambier ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor a) ex globale ex 6 x 10

b) ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x10

c) ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor int. a) ex globale ex 14 x 10

ex 15 x 10

E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers a. ex 1 x 5

ex 2 x 5

b. ex 4 x 5

ex 5 x 5

c. ex 8 x 5

ex 9 x 5

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea prezinta initial 2 puncte ulterior obtinand 4 puncte.

. Parametrul “ mers” progreseaza 2 puncte ajungand la 5 puncte , el fiind posibil fara baston dar cu o usoara schiopatare.

. Testing-ul articular – extensia evolueaza 5 grade avand in continuare deficit 4 grade ; abductia castiga 8 grade si are in continuare deficit de 8 grade iar rotatia interna castiga 6 grade si are in continuare 7 grade deficit.

. Testing-ul muscular – evolutie foarte buna obtinand la sfarsitul tratamentului nota 4 pentru toate grupurile musculare, avand o evolutie de 2 puncte pentru extensori si de 1 punct pentru abductorii interni.

Concluzii : Pacient in varsta de 69 ani, sex feminin avand o coxartroza primitiva veche, localizata la soldul drept , prezinta o evolutie foarte buna , amanand interventia chirurgicala , acum putandu-se deplasa cu ajutorul unui bastonchiar si fara dar cu schiopatare si foarte limitat iar durerea apare dupa o perioada buna de mers si dispare in repaus.

Lotul 1 (experimental)

Fisa nr. 4

Nume : Mihalache Florin ; Varsta : 70 ani ; Sex : M

Diagnostic clinic: Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala P.T. C. dr.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
1	3	2	6	3

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
1	3	2	6	3

1. TESTING ARTICULAR

Sold drept

Poz. gen.	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I – V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins	EXT.	2°	7°	5°	15-20°	8°
Gen. Extins	ABD.	20°	26°	6°	45°	19°
Gen. Flectat	ROT. int	13°	18°	5°	35-45 °	17°

Sold stang

Poz. gen.	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
Gen. Extins	EXT.	5°	12°	7°	15-20 °	3°
Gen. Extins	ABD.	28°	35°	7°	45°	10°
Gen. Flectat	ROT. int	21°	27°	6°	35-45°	8°

1. TESTING MUSCULAR

Drept

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	1	3	2	5	2
ABD.	2	3	1	5	2
ROT. int.	2	3	1	5	2

Stang

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	2	4	2	5	1
ABD.	3	5	2	5	0
ROT. int.	2	4	1	5	1

Tratament : 1. Chirurgical – P.T.C. dreapta

2. Yumeiho® – zilnic , extizandu-se si la nivelul spatelui , membrelor superioare si ceafa , pacientul fiind foarte agitat , prezentand tulburari de somn din cauza durerii , membrele superioare fiind obosite din cauza sustinerii corpului in carje.

3. Kinetoterapia – 1/ zi

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. pasive ex 1 x 10

- ex active ex 2 x 10

ex 5 x 10

B2 Refacerea abductiei – postuare ex 6 x 10 min

- mob. pasive ex 8 x 10

ex 9 x 10

- ex active ex 11 x 10

B3 Refacerea rotatiei int. – mob pasive ex 15 x 10

ex 16 x 10

- ex active ex 18 x 10

C. Refacerea fortei musculare

C1 Tonifierea extensorilor b. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10

c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor a. ex globale 1 x 6 x 10

b. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10

c. ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor int. a. ex globale ex 14 x 10

ex 15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20

b) ex 5 x 5

c) ex 7 x 10

ex 8 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea prezinta initial 1 punct iar la final ajunge la 3 puncte.

. Mersul evolueaza tot 2 puncte ajungand la 3 puncte prezentand in continuare un deficit de 3 puncte.

. Testing-ul articular : Sold drept – extensia castiga 5 grade , abductia 6 grade si rotatia int. 5 grade

Sold stang – extensia castiga 7 grade , abductia 7 grade iar rotatia 6 grade

. Testing-ul muscular : Sold drept – ajunge la o forta egala cu 3

Sold stang – atinge cota 5 pentru abductori si 4 pentru extensori si rotatori

Concluzii: Acest pacient a evoluat bine in urma tratamentului aplicat tinand cont de faptul ca la inceputul tratamentului acest pacient nu se putea deplasa decat cu ajutorul cadrului iar durerea impiedica somnul in timp ce la sfarsitul tratamentului durerea apare dupa aproximativ 15 min de mers , mersul fiind posibil cu un baston.

Lotul 1 (experimental)

Fisa nr. 5

Nume : Alinescu Corina ; Varsta : 60 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
4	6	2	6	0

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
4	6	2	6	0

1. TESTING ARTICULAR

Poz. gen.	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT.	8°	14°	6°	15-20°	1°
Gen. Extins	ABD.	30°	40°	10°	45°	5°
Gen. Flectat	ROT. int.	27°	36°	9°	35-45°	0°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	3	5	2	5	0
ABD.	3	5	2	5	0
ROT.int.	3	5	2	5	0

Tratament : 1. Yumeiho® – O sedinta pe zi insistand pe soldul drept unde exista o tensiune la nivelul tensorului fasciei lata si o usoara durere pe fesa dreapta.

2. Kinetoterapia – 1/zi

A. Posturare a) Pt. evitarea flexumului

b) Pt. evitarea rotatiei externe

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei : b. ex. active ex 2 x 10

ex 4 x 10

B2 Refacerea abductiei: b. ex pasive ex 10 x 10

c. ex active ex 11 x 10

ex 12 x 10

B3 Refacerea rotatiei int.: c. ex active ex 17 x 10

ex 19 x 10

C.Refacerea fortei musculare .C1 Tonifierea extensorilor : a. ex. globale ex 1 x 10

ex 2 x 10

C2 Tonifierea musculara abductoare : a. ex globale ex 6 x 10

ex 7 x 10

ex 9 x 10

C2 Tonifierea rotatorilor int. ex 14 x 10

ex 15 x 10

E. Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 3 x 20 min

Rezultatele obtinute sunt :

. Parametrul “ durere” a evoluat de la 4 puncte la 6 aceasi evolutie o are si parametrul “ mers” incadrandu-se intre limitele normale .

. Testing-ul articular – extensia a castigat 6 grade avand in continuare 1 grad deficit .

- abductia a evoluat 10 grade prezentand in continuare un deficit de 5 grade

- rotatia interna castiga incadrandu-se intre limitele normale.

. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare luate in studiu iar la terminarea studiului au ajuns la 5

Concluzii : Pacient in varsta de 60 ani , sex feminin, prin aplicarea tratamentului s-a obtinut o buna ameliorare a mobilitatii articulare, durerea este absenta iar mersul se produce fara baston, evolutia pe ansamblu este foarte buna.

Lotul 1 (experimental)

Fisa nr. 6

Nume : Petrescu Mihaela ; Varsta : 71 ani ; Sex : F

Diagnostic clinic : Coxartroza bilaterala ; Interventie chirurgicala : P.T.C. dr.

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
2	4	2	6	2

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
1	3	2	6	3

1. TESTAREA ARTICULARA

Drept

	MISCARII	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Ext.	EXT.	5°	9°	4°	15-20°	6°
Gen. Ext.	ABD.	24°	32°	8°	45°	13°
Gen. Flectat	ROT. int.	16°	22°	6°	35-45°	23°

Stang

	MISCARII	V.I.	V.F.	V.I.- V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Ext.	EXT.	5°	9°	4°	15-20°	6°
Gen. Ext.	ABD.	24°	32°	8°	45°	13°
Gen. Flectat	ROT.int.	16°	22°	6°	35-45°	23°

1. TESTING MUSCULAR

Drept

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	1	3	2	5	2
ABD.	2	3	1	5	2
ROT. int.	2	3	1	5	2

Stang

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.- V.F.
EXT.	3	4	1	5	1
ABD.	3	4	1	5	1
ROT.int.	3	4	1	5	1

Tratament : 1. Chirurgical P.T.C. dreapta

2. Yumeiho® – zilnic, prelucrand si musculatura spatelui unde prezinta o contractura paravertebrala de partea dreapta avand si o scolioza cu concavitate de partea dreapta. Am insistat si pe soldul drept unde este inregistrat un mare deficit de mobilitate, forta musculara este foarte scazuta iar durerea este de intensitate mare.

3. Kinetoterapie – 1 / zi

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. pasive ex 1 x 10

- ex active ex 2 x 10

ex 5 x 10

B2 Refacerea abductiei – posturare ex 6 x 10 min

- mob. pasive ex 8 x 10

ex 9 x 10

- ex active ex 11 x 10

B3 Refacerea rotatiei int. – mob. pasive ex 15 x 10

- ex active ex 18 x 10

C.Refacerea fortei musculare:

C1 Tonifierea extensorilor : b. ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10

c. ex selective pentru ischiogambieri ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor : a. ex globale ex 6 x 10

b. ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10

c. ex selective pentrul tensorul fasciei lata ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni : a. ex globale ex 14 x 10

ex 15 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea are o valoare initiala de 2 puncte iar la final ajunge la 4 puncte.

. Mersul evolueaza de la 1 punct la 3 puncte.

. Testing-ul articular : Sold dr. extensia 4 grade, abductia 5 grade iar rotatia interna 6 grade

Sold stg. extensia 4 grade, abductia 8 grade, rotatia interna 6 grade; aceste miscari prezantand in continuare deficit.

. Testing-ul muscular – Sold dr. atinge la finalul tratamentului cota 3 iar soldul stang cota 4.

Concluzii : Pacient in varsta de 71 ani , sex feminin prezinta o reactie foarte buna fata de tratamentul aplicat, evolutia pe ansamblu este buna.

Lotul 1 (experimental)

Fisa nr. 7

Nume : Sevoiu Mihai ; Varsta : 66 ani ; Sex : M

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva stanga

1. TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
2	4	2	6	2

1. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
3	5	2	6	1

1. TESTING ARTICULAR

	MISCARI	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT.	5°	11°	6°	15-20°	4°
Gen. Extins	ABD.	30°	37°	7°	45°	8°
Gen. Flectat	ROT. int.	27°	34°	7°	35-45°	1°

1. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
EXT.	3	4	1	5	1
ABD.	3	4	1	5	1
ROT.int	3	4	1	5	1

Tratament : 1 Yumeiho® – o sedinta pe zi cu caracter general prelucrand si terenul superior si insistand pe soldul stang unde exista la palpare o contractura in regiunea tensorului fasciei lata si regiunea fesiera fiind prezenta si durerea care face imposibila activitatea profesionala.

2. Kinetoterapia – 1 / zi

A. Posturare : a) pentru evitarea flexumului;

b) pentru evitarea rotatiei externe.

B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob pasive ex 1 x 10

- ex active ex 3 x 10

ex 5 x 10

B2 Refacerea abductiei – mob. pasive ex 8 x 10

ex 10 x 10

- ex active ex 11 x 10

ex 13 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – mob. pasive ex 16 x 10

- ex active ex 18 x 10

C.Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor : ex globale ex 1 x 10

ex 2 x 10

C2 Tonifierea abductorilor : ex globale ex 7 x 10

ex 8 x 10

C3 Tonifierea rotatorilor interni : ex selective pentru fesierul mijlociu ex 7 x 10

ex selective pentru tensorul fasciei lata ex 17×10

E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5

ex 3 x 20 min

b) ex 4 x 10

c) ex 8 x 10

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea inregistreaza initial 2 puncte in urma tratamentului ajunge la 4 puncte ceea ce inseamna ca apare dupa 30 min de mers si dispare in repaus.

. Mersul castiga 2 puncte ajungand la 5 puncte , el fiind posibil si fara baston dar cu schiopatare.

. Testing-ul articular extensia castiga 6 grade si are in continuare un deficit de 4 grade; abductia a castigat 7 grade prezentand in continuare 8 grade ; rotatia interna castiga 7 grade.

. Testing-ul muscular prezinta initial nota 3 pentru toate grupurile musculare iar la evaluare finala obtin nota 4 prezentand in continuare un deficit de 1 punct.

Concluzii : Pacient in varsta de 66 ani , sex masculin prezinta o foarte buna evolutie a tuturor parametrilor.

Lotul 2 ( de control)

Fisa nr 1

Nume : Stamate Ion ; Varsta : 68 ani ; Sex : M

Diagnostic clinic : Coxartroza primitiva dreapta

1.TESTAREA DURERII

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
2	3	1	6	3

2. TESTAREA MERSULUI

V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
3	4	1	6	2

3. TESTING ARTICULAR

Poz. genunchi	MISCARE	V.I.	V.F.	V.I.-V.F.	V.N.	V.N.-V.F.
Gen. Extins	EXT.	5°	9°	4°	15-20°	6°
Gen. Extins	ABD.	22°	27°	5°	45°	18°
Gen. Flectat	ROT.int.	24°	28°	4°	35-45°	17°

4. TESTING MUSCULAR

MUSCHII	V.I.	V.F.	V.I. – V.F.	V.N.	V.N. – V.F.
EXT.	3	4	1	5	1
ABD.	3	4	1	5	1
ROT.int	3	4	1	5	1

Tratament : 1. Kinetoterapie :

1. A. Posturare : a) pentru corectarea flexumului;

b) pentru corectarea rotatiei externe.

1. B. Refacerea mobilitatii : B1 Refacerea extensiei – mob. pasive ex 1 x 10

- ex active ex 2 x 10

B2 Refacerea abductiei – mob pasive ex 8 x 10

- ex active ex 11 x 10

ex 12 x 10

B3 Refacerea rotatiei interne – mob. pasive ex 15 x 10

- ex active ex 18 x 10

ex 19 x 10

1. C. Refacerea fortei musculare :

C1 Tonifierea extensorilor – ex selective pentru fesierul mare ex 3 x 10

ex 4 x 10

- ex selective pentru ischiogambiere ex 5 x 10

C2 Tonifierea abductorilor – ex globale ex 6 x 10

- ex selective pentru fesierul mijlociu ex 10 x 10

- ex selective pentru tensorul fasciei late ex 12 x 10

C3 Tonifierea rotatorului int. – ex globale ex 14 x 10

ex 15 x 10

E.Refacerea controlului muscular dinamic pentru mers : a) ex 1 x 5

ex 2 x 5

b) ex 4 x 5

ex 5 x 5

c) ex 8 x 5

ex 9 x 5

Rezultatele obtinute sunt :

. Durerea a castigat 1 punct ajungand la 3 puncte dar prezinta in continuare un deficit de 3 puncte

. Mersul a ajuns la 4 puncte castiga doar 1 punct si prezinta in continuare 2 puncte deficit.

. Testing-ul articular : extensia a castigat 4 grade, abductia 5 grade si rotatia 4 grade prezentand in continuare un deficit mai mare de 6 grade.

. Testing-ul muscular castiga 1 punct pentru fiecare grup muscular ajungand la 4 puncte.

Concluzii : Pacient in varsta de 68 ani , sex masculin prezinta o evolutie multumitoare a parametilor mobilitate , forta musculara dar prezinta in continuare durere la intensitate mare care apare dupa foarte putin timp de mers.

YUMEIHO^®
– ordinea si frecventa procedeelor

	POZ.	NR.	FRECV.	DENUMIRE PROCEDEU
1	1	1	1*	POZITIA PREGATITOARE
	2	2		MASAJUL DE INCALZIRE
	a		10*	– MUSCHII TRAPEZ
	b		6*5	– MUSCHII SPLENIUS SI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN – STANGA/ DREAPTA
	3	3	3*	STRETCHING PE MUSCULATURA GATULUI
	4	4	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE SUPERIOARE
	5	5	1*6	INDREPTAREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE
	6	6	1*	INDREPTAREA VERTEBRELOR LOMBARE STANGA / DREAPTA
2	7	1	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNEI
	8	2	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
	9	3	3*5	MASAREA REGIUNII SACRALE
	10	4	20*	MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU STANG ( cu palma)
	11	5	25*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI STANG
	12	6	10*	MASAREA PLIULUI FESIER STANG
	13	7	4*8	MASAREA BICEPSULUI FEMURAL STANG ( trei directii)
	14	8	8*	MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI
	15	9	4*8	MASAREA TRICEPSULUI SURAL STANG (trei directii)
	16	10	20*	MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU DREPT (cu palma)
	17	11	25*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI DREPT (cu policele)
	18	12	10*	MASAREA PLIULUI FESIER DREPT
	19	13	4*8	MASAREA BICEPSULUI FEMURAL DREPT (trei directii)
	20	14	8*	MASAREA FOSEI POLITEE DREPTE
	21	15	4*8	MASAREA TRICEPSULUI SURAL DREPT (trei directii)
	22	16	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR
	23	17	10*	MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR CALCANEE
	24	18	3*3	MASAREA MUSCHILOR TRICEPTI SURALI ( cu palmele)
	25	19	10*	MASAREA TALPILOR
	26	20	1*	INTINDEREA MUSCHILOR ANTERIORI AI GAMBELOR
3	27	1	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ
	28	2	2*10	MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
	29	3	2*10	MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
	30	4		MASAREA REGIUNII LOMBARE
	a		10*	- ZONA VERTEBRELOR (cu palmele si cu policele)
	b		5*	- ZONA CRESTEI ILIACE STANGA/DREAPTA (cu palmele suprapuse)
	31	5	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG
	32	6	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT
	33	7		MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
	a		10*	- REGIUNEA PROPRIU-ZISA (cu policele)
	b		2*10	- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSOLOMBAR STANG
	c		2*10	- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSALOMBAR DREPT
	34	8	5*	MASAREA MUSCHILOR UMERILOR (cu palmele prin rotatie)
4	35	1	10*	MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN
	36	2	3*3	MASAREA MUSCHILOR SPLENIUS AI CAPULUI
	37	3	3*5	MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN STANG
	38	4	3*5	MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN DREPT
	39	5	2*1	EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE – STANGA/ DREAPTA
	40	6	2*5	MASAREA ARTICULATIILR MAINILOR SI A DEGETELOR
	41	7	2*6	MASAREA BRATELOR
	42	8		MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (cu genunchii)
	a		2*5
	b		10*	- DE DEASUPRA CRESTEI ILIACE
	43	9	10*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERELOR MARI
5	44	1	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI SACROILIACE DREAPTA / STANGA
	45	2	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR BAZINULUI (cu corpul)
	46	3	2*2	RELAXAREA ARTICULATIILOR COXOFEMURALE
	47	4	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGA SI DREAPTA
6	48	1	2*3	CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI
	49	2	3*3	MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
	50	3		MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
	a		4*8	- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL STANG (trei directii)
	b		2*8	- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
	c		3*3	- MASAREA ROTULEI
	51	4	20*	MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL STANG (prin rulare)
	52	5	2*6	MASAREA MUSCHILOR GAMBEI STANGI
	53	6	2*	EXTENSIA GAMBEI STANGI
	54	7	2*3	MASAREA TENDONULUI CALCANEAN STANG (prin rotatii)
	55	8	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG
	56	9	5*	PERCUTIA TALPII STANGI
	57	10	2*3	CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE DREPTE
	58	11	3*3	MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
	59	12		MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
	a		4*8	- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL DREPT (pe trei directii)
	b		2*8	- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
	c		3*3	- MASAREA ROTULEI
	60	13	20*	MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL DREPT (prin rulare)
	61	14	2*6	MASAREA MUSCHILOR GAMBEI DREPTE
	62	15	2*	EXTENSIA GAMBEI DREPTE
	63	16	2*3	MASAREA TENDONULUI CALCANEAN DREPT (prin rotatii)
	64	17	1*	INDEPARTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT
	65	18	5*	PERCUTIA TALPII DREPTE
7	66	1	5*	MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)
	67	2	3*6	MASAREA ABDOMENULUI (axial si circular)
	68	3	2*10	MASAREA ETAJULUI INFERIOR AL ABDOMENULUI (lateral si circular)
8	69	1	2*3	MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI STANGA
	70	2	2*6	MASAREA MUSCHILOR BRATULUI STANG (doua directii)
	71	3	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI STANG
	72	4	2*	INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
	73	5	5*6	MASAREA ANTEBRATULUI STANG (patru directii)
	74	6	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
	75	7	3*5	MASAREA PALMEI STANGI (trei directii)
	76	8	3*	MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI STANG
	77	9	1*	INTINDEREA BRATULUI STANG
	78	10	2*3	MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI DREAPTA
	79	11	2*6	MASAREA MUSCHILOR BRATULUI DREPT (doua directii)
	80	12	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI DREPT
	81	13	2*	INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE
	82	14	5*6	MASAREA ANTEBRATULUI DREPT (patru directii)
	83	15	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE
	84	16	3*5	MASAREA PALMEI DREPTE (trei directii)
	85	17	3*	MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI DREPT
	86	18	1*	INTINDEREA BRATULUI DREPT
9	87	1	2*	EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE
	88	2	5*	MASAREA ARIPILOR NASULUI
	89	3	3*3	MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
	90	4	3*	APASAREA GLOBILOR OCULARI
	91	5	3*	MASAREA FETEI
	92	6	2*8	MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
10	93	1	1*	ARCUIREA SPATELUI
	94	2	2*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR
	95	3	3*	INTINDEREA INAPOI A BRATELOR
	96	4	5*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
	97	5	3*	MASAREA REGIUNII DINTRE OMOPLATI
	98	6	3*	MISCAREA IN SUS – JOS A ARTICULATIILOR UMERILOR
	99	7	2*10	PERCUTIA
	100	8		MISCARE FINALA
	a		5*	- MASAREA MUSCHILOR TRAPEZ (partea superioara)
	b		3*	- PERCUTIA UMERILOR

7) TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Progresele incontestabile facute in cunoasterea biomecanicii articulare, in tehnicile operatorii ca si in materialele de sinteza, biologic competente au facut asa cum aratam mai sus, ca multe suferinte cronice “medicale” ale soldului sa devina in primul rand boli ortopedo-chirurgicale.

La nivelul soldului chirurgia ortopedica poate rezolva azi total sau partial:

- Durerea articulara

- Deficit de vascularizatie a capului femural

- Suprafata portanta a capului femural

- Vectorii de presiune si tractiune in capul si colul femural

- Stabilitatea soldului

- Mobilitatea articulara.

Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele osteotomii pana la protezele totale.

Capitolul III Organizarea si desfasurarea cercetarii

3.1.Metodologia cercetarii

Obiectul de studiu – Optimizarea tratamentului kinetic in coxartroza primitiva – s-a realizat prin analizarea unui material de studiu constituit din doua loturi , un lot experimental format din 7 pacienti si un lot de control format tot din 7 pacienti. Primului lot i s-a aplicat tratament kinetic clasic si manevre din tehnica Yumeiho^®
in timp ce lotul de control a beneficiat doar de tratament kinetic clasic.

Bolnavii au fost internati cu diagnosticul de coxartroza primitiva, diagnostic confirmat; in mai multe cazuri, in urma mai multor internari anterioare.

Din cei 14 bolnavi luati in studiu. 8 aveau coxartroza primitiva veche cu diagnostic confirmat in urma mai multor internari anterioare, ceilalti 6 au fost diagnosticati cu coxartroze primitive incipiente. 10 sunt de sex feminin si doar 4 sunt de sex masculin, 4 din cei 14 luati in studiu. Coxartroza este bilaterala iar la ceilalti 10 este unilaterala.

Urmarind in anamneza varsta de la debutul bolii, se remarca, varful incidentei la decadele a-5-a si a-6-a ale vietii, acasta date fiind conforme cu datele clasice din literatura medicala. Varsta medie a bolnavilor este de 63 ani, la femei fiind de 62,4 ani iar la barbati 63,6 ani.

Lista subiectilor inclusi in colaborarea prezentului studiu este prezentata mai jos:

NR	Nume	Sex	Varsta	Diagnostic
1.	L. S.	F	41 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
2.	C. G.	F	58 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
3.	V. C.	F	69 ani	Coxartroza primitiva dreapta veche
4.	M. F.	M	70 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
5.	A. C.	F	60 ani	Coxartroza primitiva dreapta incipienta
6.	P. M.	F	71 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
7.	S. M.	M	66 ani	Coxartroza primitiva stanga veche
8.	S. I.	M	68 ani	Coxartroza primitiva dreapta veche
9.	P. M.	F	63 ani	Coxartroza primitiva stanga veche
10.	M. E.	F	57 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
11.	V.C.	M	54 ani	Coxartroza primitiva dreapta incipienta
12.	I. V.	F	74 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
13.	S. A.	F	53 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
14.	M. I.	F	77 ani	Coxartroza primitiva bilaterala

Studiul a fost realizat in perioada 1 mai 2001- 1 mai 2002 in cadrul sectiei de traumatologie si ortopedie a spitalului clinic Colentina.

In acest experiment am incercat sa formez doua loturi omogene, in ceea ce priveste valoarea fiecaruia, diferentele dintre cele doua grupuri sa fie minime pentru, ca diferentele de la sfarsitul studiului sa fie cat mai concludente sa scoata in evidenta cat mai bine si mai corect eficienta asocierii tratamentului kinetic cu Yumeiho^®
.

Cele doua loturi sunt echivalente din punct de vedere al diagnosticului, fiecare lot avand cate 4 pacienti cu coxartroza primitiva veche, 3 pacienti cu coxartroza primitiva incipienta; sunt echivalente si in ceea ce priveste sexul fiecare lot avand cate 2 barbati si 5 femei; singura diferenta intre cele doua loturi este legata de varsta, aceasta diferenta fiind foarte mica, neconcludenta, care nu poate influenta studiul, primul lot avand media de 62,2 ani in timp ce lotul de control are o medie egala cu 63,8 ani.

Evaluarile s-au efectuat la inceputul si finalul tratamentului, bolnavii fiind comparati cu ei insisi si bineanteles comparatile facute intre loturi pe baza parametrilor urmariti astfel observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi dupa aplicarea tratamentului.

Rezultatele au fost interpretate statistic – matematic, iar pentru facilitarea evaluarii eficientei am utilizat metoda grafica.

3.2. Metode de investigare

A. Examen clinic

Semnele comune intalnite la subiectii apartinand loturilor studiate:

- durere, agravata de mers, de sprijin prelungit si este calmata de repaus, rar apare si nocturn;

- impotenta functionala, ca o jena ce-l impiedica pe bolnav sa-si lege sireturile pantofilor sau sa-si incruciseze picioarele (picior peste picior);

- schiopatare la mers, bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul afectat;

- in ortostatism – atitudini vicioase cu membrul inferior in usoara flexie si rotatie externa;

- coborarea pliului fesier de partea articulatiei bolnave dupa ce apare hipotrofia musculara;

- in decubit, la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale, se remarca limitarea dureroasa a flexiei coapsei pe bazin, abductiei si rotatiei externe;

- in decubit ventral absenta sau limitarea extensiei care in mod normal este de aproximativ 15%.

B.Examen radiografic

Radiografia standard arata de partea afectata:

- pensare a interliniei articulare;

- osteofiteza pe zonele marginale ale capului femural;

- osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii, in zona de presiune maxima;

- osteoporoza (tardiv) sub forma de grade in capul femural si in cotil.

C.Testing articular

Deplasarea segmentelor osoase angreneaza in lantul mecanismelor motorii si participarea obligatorie a articulatiilor; Formele articulatiilor si gradele de mobilitate ale acestora reprezentand factorii importanti care dirijeaza directia si sensul miscarilor si care limiteaza amplitudinea lor.

In afara de mibilitate, articulatiile membrului inferior, din punct de vedere functional sunt caracterizate si de stabilitate, calitate care indica capacitatea articulatiilor de a efectua miscari cu amplitudine mare in conditii de rezistenta periferica.

In biomecanica si kinetoterapie, determinarea amplitudinilor miscarilor articulare se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale numite goniometre. Goniometrele au dimensiuni diferite, functie de articulatiile care sunt studiate.

Miscarile efectuate la nivelul articulatiei coxo – femurale pot fi efectuate activ sau pasiv si cu genunchiul extins, sau flectat.

Miscarile efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 20 – 30 grade mai ample decat cele efectuate cu genunchiul extins. De asemenea la sold, diferentele dintre miscarile pasive si cele active sunt mai mari decat la alte articulatii. Pentru aceste motive, valorile inregistrate la testarea articulara a soldului vor fi insotite de specificatiile respective.

a) FLEXIA – EXTENSIA – miscare in plan sagital ax transversal care trece prin marele trohanter si prin foseta ligamentului rotund.

a1) FLEXIA

Flexia activa se face la 0 grade – pozitia de stang la 90 grade – genunchiul extins – ajungand pana la 125 grade – genunchiul flectat. Flexia pasiva atinge 140 – 150 grade.

Pentru testare , pozitia preferata este in decubit dorsal, sau mai rar in decubit lateral, cu partea de testat pozitionata superior. Goniometrul se aseaza in plan sagital, pe fata laterala a soldului, nitul goniometrului se plaseaza pe marele trohanter, bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului – pe linia medio – axilara, iar bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii flexiei :

¨ Evitarii bascularii bazinului , motiv pentru care este fixat prin presarea cu mana a spinei iliace antero – superioare;

¨ Muschilor ischiogambieri, care limiteaza flexia cand genunchiul este intins.

a2) EXTENSIA – se realizeaza activ cu genunchiul extins si este de 12 – 20 grade, iar cu el flectat , nu depaseste 10 grade. Extensia pasiva ajunge la 30 grade.

Pozitia preferabila pentru testare este de decubit ventral goniometrul se pozitioneaza ca si in cazul flexiei.

b) ABDUCTIA – ADDUCTIA se executa in plan frontal, in jurul unui ax antero – posterior (sagital) care trece prin centrul capului femural. Clinic axa biomecanica antero-pasterioara se repereaza pe fata anterioara a soldului in plica inghinala cu 1cm in fata arterei femurale.

Goniometrul se pozitioneaza pe plan frontal pe fata anterioara a soldului cu nitul in continuarea axei biomecanice a miscarii, cu bratul fix paralel cu o linie, ce uneste cele doua SIAS, iar bratul mobil pe fata anterioara a coapsei, spre mijlocul patelei.

b1) ABDUCTIA – are valori variabile, functie de modalitatea de testare. Amplitudinea miscarii este de 45 grade. Pozitia de testare este de decubit dorsal cu genunchiul extins. Abductia se masoara si din decubit lateral.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii abductiei :

- miscarii de abductie a soldului opus, care maresteaparent unghiul coxo-femuralei;

- bascularii laterale a bazinului, care determina erori in masura.

b2) ADDUCTIA – este imposibil de efectuat din pozitia anatomica zero, cu membrele pelvine aliniate unul langa celalalt. Pentru aprecierea acestei miscari, membrul opus trebuie abdus, masuratoarea facandu-sein acelasi fel ca si la abductie. Amplitudinea are o valoare de 30 grade. Se mai poate face adductia, combinandu-secu flexia soldului, asociind sau nu o flexie a genunchiului.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii adductiei:

- sa se porneasca de la o pozitie corecta de 0 grade deoarece uneori nu se sesizeaza ca soldul este in usoara abductie;

- corpul poate sa se aplece spre partea in care se face miscarea, modificand rezultatul masuratorii.

c) ROTATIA INTERNA – ROTATIA EXTERNA

Rotatia se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului femural.

Miscarea de rotatie a soldului se apreciaza cel mai corect asezand bolnavul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade.

c1) ROTATIA INTERNA – are o amplitudine de 35 – 45 grade, mai mare in cazul miscarii pasive. Miscarea de rotatie interna se masoara rotind gamba si piciorul in afara fata de coapsa fixata pe planul patului.

c2) ROTATIA EXTERNA – are o amplitudine de 45 grade si se testeaza in acelasi moduri ca si rotatia interna, imprimandu-se gambei si piciorului o miscare in sens invers.

d) CIRCUMDUCTIA – este rezultanta asocierii tuturor miscarilor soldului, si are o amplitudine mai mica decat a umarului.

Pozitia functionala de imobilizare este in flexie de 15 grade, abductia de 5 grade, iar cea de repaus articular este in flexie de 30 grade si rotatie externa.

D. Testing muscular

1.FLEXIA

Muschiul : iliopsoas

De stabilizat : pelvisul

Pozitia fara gravitatie (FG) : decubit heterolateral cu coapsa de testat pe o placa sau sustinuta cu genunchiul extins

- forta (f 1) : palparea practic imposibila fiind un muschi profund;

- forta (f 2) : flexia coapsei, genunchiul fiind mentinut extins.

Pozitia antigravitationala (AG)

a) decubit dorsal cu soldul si genunchiul extinse;

b) din sezand, cu gamba atarnata.

- forta (f 3) din (AG) (a) : se ridica membrul inferior cu genunchiul extins;

- forta (f 4, f 5) din (AG) (a sau b): rezistenta pe fata anterioara a coapsei in treimea inferioara.

Substitutie: in pozitia FG muschii abdominali basculeaza posterior pelvisul mimand flexia soldului.

2. EXTENSIA

Muschiul : gluteus maximas

De stabilizat : pelvisul si coloana lombara

Pozitia (FG) : decubit heterolateral, cu sustinerea coapsei de testat si genunchiul flectat la 90 grade

- forta (f 1) : palparea simpla in centrul fesei;

- forta (f 2) : extensia coapsei, prin alunecare.

Pozitia antigravitationala (AG)

- decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade

- forta (f 3) : hiperextensia coapsei

- forta (f 4 si f 5) : rezistenta pe fata posterioara a coapsei , in treimea inferioara.

Substitutie : extensia coloanei lombare.

3. ABDUCTIA

Muschii: gluteus medius, gluteus minimus si tensor al fasciei lata.

De stabilizat pelvisul

Pozitia FG: decubit dorsal, cu genunchiul extins

- forta (f 1):

a) pentru muschii fesieri: mic si mijlociu – palparea lateral de articulatia coxofemurala, sub creasta iliaca;

b) pentru tensorul fasciei lata: palparea caudal de spina iliaca aterosuperioara.

- forta (f 2): abductia coapsei, prin alunecare sau prin sustinere de catre testator.

Pozitia AG: decubit heterolateral, soldul si genunchiul membrului de testat extinse

- forta (f 3): abductia membrului inferior complet intins;

- forta (f 4 si f 5): rezistenta pe treimea inferioara a fetei laterale a coapsei.

Substitutie:

- flexie laterala a trunchiului;

- rotatia externa si flexie.

4. ADDUCTIA

Muschii: adductor magnus, longus si brevis

De stabilizat pelvisul

Pozitia FG : decubit dorsal, membrul inferior contralateral abdus, soldurile si genunchii extinsii.

- forta ( f 1 ) : palparea pe fata mediala a coapsei;

- forta ( f 2 ) : adductia membrului inferior , prin alunecare pe pat sau mentinerea de catre testator.

Pozitia AG : decubit homolateral , membrul inferior de deasupra tinut in abductie de catre testator, soldurile si genunchii extinse.

- forta ( f 3 ) : adductia membrului inferior cu depasirea liniei mediane a corpului;

- forta ( f 4 si f 5 ) : rezistenta se aplica pe treimea inferioara a fetei mediale a coapsei.

Substitutie :

- in decubit dorsal : rotatia interna a soldului ;

- in decubit lateral : rotatia interna si flexie.

5. ROTATIA INTERNA

Muschii: gluteus minimus, gluteus medius si tensorul fasciei late .

De stabilizat: femurul.

Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul flectat la 90 grade, genunchiul la 90 grade si membrul netestat extins .

- forta (f 1): palparea muschilor fesieri: mic si mijlociu si tensorul fasciei late;

- forta ( f 2 ): se roteaza intern coapsa prin alunecare, pe suprafata de sprijin (placa talcata).

Pozitia AG: sezand, cu gamba atarnata la marginea patului.

- forta ( f 3 ): rotatia interna a coapsei prin miscarea gambei spre lateral;

- forta (f 4 si f 5): rezistenta pefata laterala in treimea distala a gambei.

Substitutie: adductia cu flexia soldului.

6. ROTATIA EXTERNA

Muschii: obturatori intern si extern, gemeni superior si inferior, patrat femural si fesier mare.

De stabilizat: femurul

Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul si genunchiul flectate la 90 grade, membrul netestat intins.

- forta ( f 1 ): palparea pe fata laterala a coapsei ;

- forta ( f 2 ): se roteaza extern coapsa prin alunecare pe suprafata de sprijin (placa talcata).

Substitutie: abductia cu flexie a soldului.

E. Testarea durerii – o cotatie evolutiva alcatuita de Merle d‘Aubigne (1970):

Durerea este vie si continua – 0 puncte; Dureri foarte mari si care impiedica somnul – 1 punct; Dureri vii care fac imposibila activitatea profesionala – 2 puncte; Dureri vii dupa 15 minute si de mers – 3 puncte; Dureri vii dupa 30 minute de mers dar dispar rapid la repaus – 4 puncte; Durere usoara la debutul mersului – 5 puncte; Absenta durerii – 6 puncte.

Durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian, triunghiul Scarpa, fesier. Deci intensitatea durerii este mai mare la un punctaj mai scazut.

F. Testarea mersului – dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d’Aubigne: Cand acesta este imposibil – 0 puncte; este posibil numai in carje sau cadru – 1 punct; numai cu doua bastoane – 2 puncte; cu un baston dar limitat la o ora, fara baston fiind foarte dificil – 3 puncte; cu un baston prelungit, fara baston – limitat, schiopatare – 4 puncte; fara baston – posibil, dar cu usoara schiopatare – 5 puncte; mersul este normal – 6 puncte

Evaluarile s-au efectuat la inceputul si la finalul tratamentului, bolnavii fiind comparati cu ei insisi cat si intre loturi observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi cat si diferentele existente intre lotul experimental si valorile normale apartinand unui om sanatos.

3.3.Metode de actionare

In cadrul actualului studiu experimental am format doua loturi de pacienti. Lotul experimental a beneficiat de tratament kinetic clasic asociat cu manevre ale tehnicii Yumeiho^®
, in timp ce lotul de control i s-a aplicat doar tratament kinetic.

I. Tratamentul kinetic va fi adaptat fiecarui caz in parte, in functie de varsta, deficitul functional existent etc.

Folosirea mijloacelor kinetologice are rol de a aduce cat mai aproape de normal a amplitudinilor de miscare deficitare (extensie, abductie, rotatie externa), de a realiza tonifiereamusculaturii afectate.

A.POSTURILE

Posturile au caracter preventiv in stadiul initial , sunt corectoare in stadiul evolutiv, dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.

a) Pentru evitarea flexunului

¨ Decubit ventral eventual cu un sac de nisip pe sacrum si o perna mica sub genunchi.

¨ Decubit dorsal o perna sub fese, soldul afectat intins (eventual cu un sac de nisip pe coapsa) iar celalalt flectat.

¨ Decubit dorsal la marginea patului lasand membrul inferior sa atarne jos din pat (sa nu lordozeze)

b) Pentru evitarea rotatiei externe

¨ Sezand , genunchii flectati, picioarele asezate cu talpa pe sol, pe o linie in afara coapselor.

¨ Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se incearca, ca piciorul omonim soldului coxotic sa se afle cat mai in afara scaunului, genunchii fiind apropiati unul de altul.

¨ Noaptea pot fi folositi separati pentru picior si gamba confectionati din fasa gipsata sau materiale termoplastice, care mentin piciorul cu degetele spre zenit.

B. REFACEREA MOBILITATII

Refacerea mobilitatii are in vedere mai multe directii de actionare si anume:

- extensie ;

- abductie ;

- rotatie interna.

1.Refacerea extensiei

a) mobilitatea pasiva :

Exercitiul 1 :Pacientul in decubit ventral, kinetoterapeutul cu o mana fixeaza, pe masa de lucru, bazinul, iar cu antebratul si cealalta mana, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa – executa extensia.

Varianta a exercitului 1 : bazinul la marginea mesei de lucru, membrul inferior atarna in jos, kinetoterapeutul executa aceiasi miscare ca mai sus.

b) mobilizari active ;

Exercitiul 2 : Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat, se executa extensii in articulatia soldului, cu si fara flectarea genunchiului.

Varianta la exercitiul 2 : trunchiul la marginea mesei de lucru (membrele inferioare intinse pe masa) , postura din care se executa extensii de trunchi (bazinul este fixat).

Exercitiul 3 : Din ghemuit, cu trunchiul aplecat, pacientul se ridica in ortostatism, cat mai drept.

Exercitiul 4 : Decubit dorsal, mainile prind o bara si ridica trunchiul, bazinul este impins in sus, calcaile nu parasesc solul.

Exercitiul 5 : Decubit lateral, membrul inferior heterolateral flectat, membrul inferior afectat executa extensie activa, pentru a usura, extensia se poate executa prin alunecarea piciorului pe sol.

c)metode de facilitare .

Initiere ritmica –comenzile verbale: relaxeaza si lasa-ma pe mine sa-ti misc, misca odata cu mine; miscarile vor fi executate ritmic si lent.

Miscare activa de relaxare – opunere –se aplica in hipotonii musculare care nu permit miscarea pe o directie; miscare activa iar in zona scurtata se executa o contractie izometrica iar cand aceasta a ajuns maxima se solicita o relaxare brusca, terapeutul executa o suita de intinderi rapide ale musculaturii slabe iar la comanda verbala a terapeutului, pacientul sa revina la pozitia cea mai scurtata a musculaturii slabe, in functie de capacitatea functionala a muschiului, terapeutul va opune sau nu rezistenta acestei miscari.

Relaxare – opunere – se aplica in limitarea de mobilitate de cauza contractura musculara ; in punctul de limitare musculara se solicita o contractie izometrica urmata de o relaxare lenta , dupa relaxare pacientul va executa o contractie izotonica activa, incercand sa depaseasca punctul initial de limitare a miscarii.

- prezinta doua variante : RO antagonista si RO agonista diferenta fiind de musculatura contracturata.

Relaxare – contractie – limitarea mobilitatii – miscare izotonica pana la amplitudinea maxima unde se solicita pacientului sa impinga sau sa traga – izometrie si concomitent sa roteze maxim segmentul, nu se aplica in caz de durere , se aplica numai antagonistul care limiteaza miscarea.

Stabilizare ritmica – reducerea mobilitatii de cauza durerea; comanda – “tine, nu ma lasa sa-ti misc”, se repeta de 2-3 ori dupa care se cere executarea activa a miscarii de catre pacient.

2. Refacerea abductiei

Beneficiaza de mai multe metode kinetologice (statice si dinamice): posturare ; mobilizare pasiva ; auto-pasiva ; activa ; metode de facilitare.

a) Posturare.

Exercitiul 6 : Decubit dorsal cu o perna intre coapse;

Exercitiul 7 : Sezand calare pe un sul mare;

b) Mobilizari pasive .

Exercitiul 8 : Decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul iar cu cealalta executa abductia – priza fiind luata la nivelul codilului intern al femurului.

Exercitiul 9 : Decubit lateral, pa partea sanatoasa, cu genunchiul hetero-lateral flectat , kinetoterapeutul cu fata la el, fixeaza bazinul cu o mana iar cu cealalta, executa abductia.

Exercitiul 10 : Pacientul sustinut in ortostatism cu picioarele departate, kinetoterapeutul la spatele lui ii prinde cu mainile bazinul impingandu-l spre partea sanatoasa.

c) Miscari active.

Exercitiul 11 : Decubit dorsal cu membrele inferioare asezate pe o placa lucioasa, membrul inferior sanatos este fixat iar cel afectat executa abductia activa;

Exercitiul 12 : Decubit lateral pe partea sanatoasa, executa abductia membrului afectat cu genunchiul extins;

Exercitiul 13 : Pacientul sustinut in ortostatism executa fandari laterale.

d) Metode de facilitare : I.R. ; M.A.R.O. ; R.O. ; R.C. ; S.R. ;

3. Refacerea rotatiei interne

a) Posturarea

Exercitiul 14: Pacientul sezand pe sol, cu genunchiul flectat si picioarele in afara axului coapsei.

b) Miscari pasive .

Exercitiul 15: Decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, kinetotera-peutul prinde treimea inferioara a gambei deplasand-o spre exterior.

Exercitiul 16 : Decubit dorsal – sold flectat 90 grade, genunchi flectat 90 grade kinetoterapeutul executa rotatia piciorului spre exterior.

c) Miscari active.

Exercitiul 17 : Decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, executa rotarea interna a picioarelor.

Exercitiul 18 : Decubit ventral cu genunchiul flectat, executa inclinarea gambei spre partea externa a corpului.

Exercitiul 19 : Sezand cu genunchii flectati, picioarele in afara pe sol, apasa cu mainile genunchii in jos spre linia mediana a corpului.

C. REFACEREA FORTEI MUSCULARE

1.Tonifierea musculaturii extensoare

Principalii extensori sunt muschi monoarticulari, fesierul mare, fesierul mijlociu cu fibrele posterioare si muschii poliarticulari ischiogambieri.

a) Exercitii globale:

Exercitiul 1: Decubit ventral, extinde coxo-femurala, apoi in continuare flecteaza genunchiul;

Exercitiul 2: Patrupedie, extensia coapsei afectate cu genunchiul flectat sau extins.

b) Exercitii selective pentru muschiul fesier mare :

Exercitiul 3 : Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade, executa extensia coapsei cu contrarezistenta.

Exercitiul 4 : Decubit dorsal cu bratele pe langa corp: contractii izotonice ale muschilor fesieri 5 secunde si relaxare 10 – 15 secunde, de 7 – 8 ori.

c) Exercitii selective pentru muschii ischiogombieri :

Exercitiul 5: Decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei, kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa. Pacientul executa o extensie a coapsei contrata, apoi o extensie a piciorului contrat, in continuare flectand genunchiul.

2. Tonifierea musculaturii abductoare.

Musculatura principala abductoare este monoarticulara – fesierul mijlociu si fesierul mic, si poliarticulari – fesierul si tensorul fasciei lata care in sprijin unipodal stabilizeaza concomitent coxofemurala si genunchiul.

a) Exercitii globale :

Exercitiul 6 : Decubit dorsal executa abductia pe placa talcata:

Exercitiul 7 : Decubit heterolateral, cu membrul inferior de jos flectat, cel homolateral addus, executa abductia, initial fara rezistenta apoi cu rezistenta.

Exercitiul 8 : Sezand calare pe un sul mare , se aplica contrarezistenta pe fata laterala si incearca sa execute abductia coapsei.

Exercitiul 9 : Decubit dorsal, departarea membrelor inferioare ridicandu-l la 10 cm de sol, revenire (5 – 10 ori).

b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu

Exercitiul 10: Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar cel afectat cu genunchiul flectat, executa abductia cu rezistenta opusa pe partea laterala a genunchiului

Exercitiul 11: Aceiasi pozitie , membrul afectat este cu genunchiul extins, aceiasi rezistenta.

c) Exerctii selective pentru tensorul fasciei lata

Exercitiul 12: Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel afectat in extensie – rotatie externa, genunchiul extins si piciorul sprijinit pe masa, rezistenta pe fata laterala a talonului, contrand miscarea de abductie.

Exercitiul 13: Aceiasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa talonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se abduce cu rezistenta mersul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o rotatie externa cu extensie.

3. Tonifierea musculaturi rotare intern.

Ea este realizata de muschii fesieri mijlocii si mic; tensorul fasciei lata.

a) Exercitii globale

Exercitiul 14: Decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, piciorul membrului inferior afectat, executa o flexie dorsala cu suspinatie si adductie, de aici se continua cu o miscare de rotatie interna, contrata de kinetoterapeut prin prize la nivelul piciorului.

Exercitiul 15 : Decubit ventral, se va duce gamba flectata la 90 grade, spre exterior – miscare contrata de kinetoterapeut, sau o reducere spre interior si aici rotatorii se lupta ca sa tina gamba, sa nu cada sub actiunea gravitatiei.

b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu

Exercitiul 16 : Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar cel afectat cu genunchiul flectat , executa abductia cu rezistenta opusa pe partea laterala a genunchiului;

Exercitiul 17 : Aceiasi pozitie, membrul afectat este cu genunchiul extins, aceiasi rezistenta.

c) Exercitii selective pentru tensorul fasciei lata

Exercitiul 18 : Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel afectat in extensie – rotatie externa , genunchiul extins si piciorul sprijinit pe masa, rezistenta pa fata laterala a falonului, contrand miscarea de abductie;

Exercitiul 19 : Aceeasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa a falonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se abduce cu rezistenta membrul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o rotatie externa cu extensie.

D. REFACEREA STABILITATII CONTROLATERALE

Sinergiile cele mai eficace pentru stabilizare si echilibrare, sunt cele care utilizeaza musculatura similara sau antagonista a mersului opus, pentru inducerea “incrucisata” a activitatii in musculatura membrului afectat.

Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara care se adreseaza indeosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor.

Exercitiul 1 : Pacientul calare pe o bancheta sau sul; picioarele efleureaza solul; cu membrul inferior afectat executa o extensie care dezechilibreaza corpul ceea ce atrage imediat o extensie a membrului inferior.

Exercitiul 2 : Ortostatism, cu membrele inferioare usor departate, se tenteaza o abductie piciorul ramanand pe sol, cu efort, abductorii opusi se contracata si ei .

Exercitiul 3 : Ortostatism usor departate membrele inferioare care tenteaza rotatia externa, fara ca piciorul sa alunece pe sol.

E. REFACEREA CONTROLULUI MUSCULAR DINAMIC PENTRU MERS

In general aceste exercitii urmaresc refacerea automatismelor de echilibru sau de stabilizare prin antrenarea unor lanturi kinetice, inchise sau deschise, dar cu raporturi intre trunchi si articulatii periferice

a) Exercitii selective pentru extensie

Exercitiul 1 : Decubit dorsal, membrele inferioare extinse, kinetoterapeutul exercita o presiune in jos pe SIAS , pacientul se opune, luand ca punct de sprijin si faloanele si incercand sa desprinda bazinul de pe masa;

Exercitiul 2 : Patrupedie, kinetoterapeutul trage de umerii subiectului spre inapoi; pacientul se opune punand in tensiune extensorii;

Exercitiul 3 : Pedalaj pe bicicleta ergometrica.

b) Exercitii selective pentru abductie

Exercitiul 4 : Pacientul in pozitie cavaler, aplicarea unei forte pe fata externa a genunchiului homolateral vor fi solicitati abductorii orizontali;

Exercitiul 5 : Pacientul in sprijin unipodal, kinetoterapeutul executa o impingere orizontala intr-un sens sau altul, pacientul se opune prin contractia abductorilor si adductorilor cat si a musculaturii laterale a trunchiului;

Exercitiul 6 : Ortostatism, langa un perete cu umarul de aceasta parte sprijinit de perete, ridica piciorul contra lateral de pe sol, iar bazinul va fi deviat spre perete.

c) Exercitii selective pentru rotatia interna

Exercitiul 7 : Ortostatism cu un picior pe un suport rotativ , celalalt pe un suport fix, se executa rotatii interne;

Exercitiul 8 : Pacientul in sprijin unipodal pe soport rotativ, cu mainile pe o bara, kinetoterapeutul roteaza spre exterior suportul, pacientul opunandu-se acestei miscari.

II. Tratamentul prin terapia Yumeiho^®

Pe parcursul celor trei saptamani de studiu , tratamentul kinetic a fost asociat cu manevre ale terapiei Yumeiho^®
care au fost aplicate doar lotului experimental cu o ritmicitate de 3 – 4 ori pe saptamana.

Descrierea si ordinea procedeelor utilizate:

1.STRETCHING PE MUSCULATURA ANTERIOARA A COAPSELOR SI GAMBELOR. Figura 1 – Anexe

Pacientul in decubit ventral cu membrele inferioare usor departate; terapeutul pe genunchi la picioarele pacientului, prinde cu ambele maini varfurile picioarelor acestuia si executa pasiv flexia din genunchi, extensia la nivelul gleznei impingand cacaiele spre fese ajutandu-se de propria greutate.

2. INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR. Figura 2 – Anexe

Dupa manevra anterioara lasa picioarele libere si executa o manipulare pe articulatile degetelor prin flexia acestora, in timpul acestei manevre se aud o serie de cracmente (genunchii la aproximativ 90 grade)

3. MASAREA REGIUNII SACRALE. Figura 3 – Anexe

Pacientul in decubit ventral, terapeutul sezand pe coapsele acestuia – maseaza regiunea sacrala prin presiune exercitata de police, tractiunea tegumentului, incetarea presiunii si eliberarea tegumentului dupa care se executa o netezire descendenta.

Aceasta manevra se executa de 3 ori in 5 puncte.

4. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA STANGA. Figura 4 – Anexe

Temperamentul sezand de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului, maseaza regiunea fesiera stanga cu mana stanga prin presiunea perpendiculara cu usoara deplasare laterala. Se executa de cel putin 20 ori.

5. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S. (de partea stanga). Figura 5 – Anexe

Terapeutul sezand turceste lateral stanga de pacient, maseaza aceasta regiune cu policele prin miscari longitudinale urcand usor pe fesa.

6. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL STANG. Figura 6 – Anexe

Terapeutul sezand de o parte si de alta a coapsei pacientului maseaza tendonul bicepsului femural (la nivelul pliului fesier, sub ischion) prin miscari de taiere executate cu policele (de 10 ori).

7. MASAREA COAPSEI STANGI (fata posterioara). Figura 7 – Anexe

Aceeasi pozitie, maseaza coapsa pe trei linii, una mediana de 2 ori, una mediala si una laterala cate o data fiecare. Masajul se face de la pliul fesier pana deasupra fosei poplitee; dupa acelasi principiu, presiune cu policele, tractiune, eliberare si usoara netezire descendenta.

Se executa in 8 puncte pe fiecare linie.

8. MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI. Figura 8 – Anexe

Se executa in 2 puncte, de 4 ori in fiecare punct, cu policele paralele se exercita o extrem de usoara presiune cu o lafel de usoara tractiune.

9. MASAREA GAMBEI STANGI (fata posterioara)

Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a piciorului stang al pacientului si se maseaza tricepsul sural pe 3 linii in aproximativ 8 puncte de 2 ori linia mediana, odata linia mediana si cea laterala.

10. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA DREAPTA

Se repeta procedeul 4 de partea dreapta

11. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S.

Se repeta procedeul 5 de partea dreapta.

12. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL DREPT

Se repeta procedeul 6 de partea dreapta.

13. MASAREA COAPSEI DREPTE (fata posterioara)

Se repeta procedeul 7 de partea dreapta.

14. MASAREA FOSEI POPLITEE DREPTE.

Se repeta procedeul 8 de partea dreapta.

15. MASAREA GAMBEI DREPTE (fata posterioara).

Se repeta procedeul 9 de partea dreapta.

16. INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR. Figura 9 – Anexe

Terapeutul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului apucand cu ambele maini calcaiele acestuia presand puternic calcaiele spre exterior.

17. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR AHILEENE. Figura 10 – Anexe

Pacientul in decubit ventral, terapeutul in pozitia descrisa la procedeul anterior maseaza simultan cu podul palmei, tendonul ahine cu directie dinspre interior spre exterior. Se executa de 10 ori.

18. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR SURALI.

Din aceeasi pozitie se executa aceleasi miscari ca la nivelul tendonului ahileean.

19. MASAREA TALPILOR

Din aceeasi pozitie se maseaza cu policele talpa tot pe 3 linii; de 10 ori linia mediana; de 5 ori linia mediala; de 5 ori linia laterala.

20. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ. Figura 11 – Anexe

Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza cu policele muschiul trapez de o parte si de alta a coloanei.

21. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI. Figura 12 – Anexe

Prin acelasi manevre ca la nivelul coapselor (presiune cu policele, tractiune si eliberare urmata de periere), se executa in 10 puncte de o parte si de alta a coloanei (de 4 ori).

22. MASAREA MUSCHILOR REGIUNII LOMBARE

a) se executa cu policele de o parte si de alta a coloanei lombare , o miscare “de sapare” cu directia ascendenta (de 10 ori)

b) masarea crestelor iliace, terapeutul pune mainile una peste cealalta deasupra crestei iliace si executa miscari circulare.

23. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG

Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza muschiul trapez stang cu mana stanga printr-o alunecare ascendenta, mana iese la nivelul deltoidului. Se repeta de 10 ori.

24. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT.

Se repeta procedeul 23 pe partea dreapta.

25. MASAREA MUSCHILOR DE DEASUPRA OMOPLATILOR.

Din aceeasi pozitie se plaseaza mainile peste omoplati si se executa miscari circulare de circa 10 ori.

26. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (stanga)

Policele mainii stangi se plaseaza in causul palmei drepte si se executa acelasi miscari ca la masajul cu policele. Se repeta de 2 ori in 10 puncte.

27. “SENILETA“ MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI cu ajutorul genunchilor, terapeutul se sprijina cu mainile anterior (pe mainile pacientului) iar cu genunchii exercita presiuni din ce in ce mai jos, pe paravertebrali.

MASAREA MUSCULATURII FESIERE – Din aceeasi pozitie tot cu ajutorul genunchilor si se mai reia o data manevra.

28. INDREPTAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE. Figura 13 – Anexe

Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta; cu membrul inferior de deasupra flectat din sold si genunchi. Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a gambei pacientului, cu mana dinspre capul pacientului fixeaza umarul de deasupra iar cu cotul de la mana opusa apasa soldul acestuia in jos si lateral. Prin aplicarea acestei miscari, talia pacientului se rasuceste. Ea se repeta de mai multe ori. Succesul este anuntat de clacmentul articulatiei sacro-iliace in timpul rasucirii taliei pacientului.

29. RELAXAREA ARTICULATIILOR COXALE. Figura 14 – Anexe

Pacientul in decubit dorsal cu talpile lipite, genunchii flectati, soldul in rotatie externa si usoara flexie. Terapeutul prinde intre genunchi sai picioarele pacientului. Se preseaza in jos genunchii pacientului initial alternativ apoi simultan.

30. DECOAPTEREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI / DREPTE. Figura 15 – Anexe

Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta cu membrul inferior de desupra intins , cel de jos flectat . Terapeutul asezat la nivelul picioarelor pacientului, in axul longitudinal al acestuia ; cu picioarele fixeaza membrul inferior de jos iar cu mainile apuca membrul inferior de deasupra (la nivelul gleznei). Executa rotatii ale membrului inferior pentru a relaxa musculatura dupa care trage puternic in ax. Reusita este anuntata de ecoul produs de intrarea capului femural in cotil . Se executa de 2 ori pe fiecare parte.

31. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA STANGA.

Pacientul in decubit dorsal, terapeutul apuca cu mana dreapta genunchiul stang al pacientului iar cu mana stanga glezna stanga a acestuia; executa circumductie din exterior spre interior, la capatul fiecarei curse executa o extensie din genunchi (de 2-3 ori).

32. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI STANGI.

a) Pacientul in decubit dorsal cu, coapsa stanga in rotatie externa asezata pe coapsele sau intre coapsele terapeutului, care maseaza fata interna a coapsei pe 3 linii (de 2 ori linia mediana si o data linia mediala si cea laterala)

b) Terapeutul aseaza coapsa pacientului peste coapsele lui; genunchiul este extins ; maseaza regiunea tensorului fasciei late cu ajutorul policelor.

c) Masarea rotulei – mobilizarea pasiva pe directii transversale, axial si circular.

33. MASAREA MUSCULATURII POSTERIOARE A COAPSEI SI GAMBEI STANGI.

Din aceeasi pozitie terapeutul ruleaza membrul inferior al pacientului pe coapsele sale masand astfel musculatura posterioara a membrului inferior.

34.MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR STANG.

Din aceeasi pozitie maseaza tibialul anterior cu ajutorul policelor, in 6 puncte de cel putin 2 ori.

35. STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR STANG. Figura 16 – Anexe

Pacientul in aceeasi pozitie , terapeutul apuca cu mana stanga calcaiul pacientului si ii sprijina talpa pe antebratul sau – extinde genunchiul pe care-l fixeaza cu mana dreapta iar cu mana stanga executa flexie din glezna executand presiune cu antebratul la nivelul talpii pacientului.

36.MOBILIZAREA GLEZNEI STANGI SI PERCUTIA TALPII.

Terapeutul executa circumductie in ambele sensuri dupa care percuta talpa pacientului, cu pumnul stang intredeschis.

37. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA DREAPTA.

Se repete procedeul 31 pe partea dreapta.

38. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI DREPTE.

Se repeta procedeul 32 pe partea dreapta.

39. MASAREA MUSCHILOR POSTERIORI SI MEMBRULUI INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 33 pe parte dreapta.

40. MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR DREPT.

Se repeta procedeul 34 pe partea dreapta.

41.STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 35 pe partea dreapta.

42. MOBILIZAREA GLEZNEI DREPTE SI PERCUTIA TALPII.

Se repeta procedeul 36 pe partea dreapta .

Se mai pot aplica ori la inceputul, ori la sfarsitul sedintei manipulari la nivelul coloanei vertebrale :

- la nivelul coloanei cervicale;

- la nivelul vertebrelor toracale superioare;

- la nivelul vertebrelor lombare si toracale inferioar;

- “indreptarea” vertebrelor lombare prin rasucire stanga / dreapta.