YUMEIHO^®
– ordinea si frecventa procedeelor

	POZ.	NR.	FRECV.	DENUMIRE PROCEDEU
1	1	1	1*	POZITIA PREGATITOARE
	2	2		MASAJUL DE INCALZIRE
	a		10*	– MUSCHII TRAPEZ
	b		6*5	– MUSCHII SPLENIUS SI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN – STANGA/ DREAPTA
	3	3	3*	STRETCHING PE MUSCULATURA GATULUI
	4	4	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR SI ALE VERTEBRELOR TORACALE SUPERIOARE
	5	5	1*6	INDREPTAREA COLOANEI VERTEBRALE LOMBARE SUPERIOARE
	6	6	1*	INDREPTAREA VERTEBRELOR LOMBARE STANGA / DREAPTA
2	7	1	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNEI
	8	2	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR
	9	3	3*5	MASAREA REGIUNII SACRALE
	10	4	20*	MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU STANG ( cu palma)
	11	5	25*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI STANG
	12	6	10*	MASAREA PLIULUI FESIER STANG
	13	7	4*8	MASAREA BICEPSULUI FEMURAL STANG ( trei directii)
	14	8	8*	MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI
	15	9	4*8	MASAREA TRICEPSULUI SURAL STANG (trei directii)
	16	10	20*	MASAREA MUSCHIULUI GLUTEU DREPT (cu palma)
	17	11	25*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERULUI DREPT (cu policele)
	18	12	10*	MASAREA PLIULUI FESIER DREPT
	19	13	4*8	MASAREA BICEPSULUI FEMURAL DREPT (trei directii)
	20	14	8*	MASAREA FOSEI POLITEE DREPTE
	21	15	4*8	MASAREA TRICEPSULUI SURAL DREPT (trei directii)
	22	16	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR
	23	17	10*	MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR CALCANEE
	24	18	3*3	MASAREA MUSCHILOR TRICEPTI SURALI ( cu palmele)
	25	19	10*	MASAREA TALPILOR
	26	20	1*	INTINDEREA MUSCHILOR ANTERIORI AI GAMBELOR
3	27	1	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ
	28	2	2*10	MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
	29	3	2*10	MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI
	30	4		MASAREA REGIUNII LOMBARE
	a		10*	- ZONA VERTEBRELOR (cu palmele si cu policele)
	b		5*	- ZONA CRESTEI ILIACE STANGA/DREAPTA (cu palmele suprapuse)
	31	5	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG
	32	6	10*	MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT
	33	7		MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
	a		10*	- REGIUNEA PROPRIU-ZISA (cu policele)
	b		2*10	- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSOLOMBAR STANG
	c		2*10	- OMOPLATUL SI MUSCHIUL DORSALOMBAR DREPT
	34	8	5*	MASAREA MUSCHILOR UMERILOR (cu palmele prin rotatie)
4	35	1	10*	MASAREA REGIUNII DIN DREPTUL BULBULUI RAHIDIAN
	36	2	3*3	MASAREA MUSCHILOR SPLENIUS AI CAPULUI
	37	3	3*5	MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN STANG
	38	4	3*5	MASAREA MUSCHIULUI STERNOCLEIDOMASTOIDIAN DREPT
	39	5	2*1	EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE – STANGA/ DREAPTA
	40	6	2*5	MASAREA ARTICULATIILR MAINILOR SI A DEGETELOR
	41	7	2*6	MASAREA BRATELOR
	42	8		MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (cu genunchii)
	a		2*5
	b		10*	- DE DEASUPRA CRESTEI ILIACE
	43	9	10*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA TROHANTERELOR MARI
5	44	1	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI SACROILIACE DREAPTA / STANGA
	45	2	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR BAZINULUI (cu corpul)
	46	3	2*2	RELAXAREA ARTICULATIILOR COXOFEMURALE
	47	4	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGA SI DREAPTA
6	48	1	2*3	CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI
	49	2	3*3	MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
	50	3		MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
	a		4*8	- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL STANG (trei directii)
	b		2*8	- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
	c		3*3	- MASAREA ROTULEI
	51	4	20*	MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL STANG (prin rulare)
	52	5	2*6	MASAREA MUSCHILOR GAMBEI STANGI
	53	6	2*	EXTENSIA GAMBEI STANGI
	54	7	2*3	MASAREA TENDONULUI CALCANEAN STANG (prin rotatii)
	55	8	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI STANG
	56	9	5*	PERCUTIA TALPII STANGI
	57	10	2*3	CIRCUMDUCTIA ARTICULATIEI COXO-FEMURALE DREPTE
	58	11	3*3	MASAREA LIGAMENTULUI INGHINAL
	59	12		MASAREA MUSCHILOR COAPSEI
	a		4*8	- MASAREA MUSCHIULUI CVADRICEPS FEMURAL DREPT (pe trei directii)
	b		2*8	- MASAREA REGIUNII FASCIEI LATE
	c		3*3	- MASAREA ROTULEI
	60	13	20*	MASAREA MUSCHIULUI TRICEPS SURAL DREPT (prin rulare)
	61	14	2*6	MASAREA MUSCHILOR GAMBEI DREPTE
	62	15	2*	EXTENSIA GAMBEI DREPTE
	63	16	2*3	MASAREA TENDONULUI CALCANEAN DREPT (prin rotatii)
	64	17	1*	INDEPARTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIORULUI DREPT
	65	18	5*	PERCUTIA TALPII DREPTE
7	66	1	5*	MASAREA LIGAMENTELOR INGHINALE (cu palmele)
	67	2	3*6	MASAREA ABDOMENULUI (axial si circular)
	68	3	2*10	MASAREA ETAJULUI INFERIOR AL ABDOMENULUI (lateral si circular)
8	69	1	2*3	MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI STANGA
	70	2	2*6	MASAREA MUSCHILOR BRATULUI STANG (doua directii)
	71	3	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI STANG
	72	4	2*	INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII STANGI
	73	5	5*6	MASAREA ANTEBRATULUI STANG (patru directii)
	74	6	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII STANGI
	75	7	3*5	MASAREA PALMEI STANGI (trei directii)
	76	8	3*	MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI STANG
	77	9	1*	INTINDEREA BRATULUI STANG
	78	10	2*3	MASAREA MUSCHILOR RIDICATORI AI SCAPULEI SI DORSALI PROFUNZI DREAPTA
	79	11	2*6	MASAREA MUSCHILOR BRATULUI DREPT (doua directii)
	80	12	1*	INDREPTAREA ARTICULATIEI COTULUI DREPT
	81	13	2*	INDREPTAREA ARTICULATIEI MAINII DREPTE
	82	14	5*6	MASAREA ANTEBRATULUI DREPT (patru directii)
	83	15	1*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR MAINII DREPTE
	84	16	3*5	MASAREA PALMEI DREPTE (trei directii)
	85	17	3*	MASAREA RADACINII POLICELUI SI ARATATORULUI DREPT
	86	18	1*	INTINDEREA BRATULUI DREPT
9	87	1	2*	EXTENSIA VERTEBRELOR CERVICALE
	88	2	5*	MASAREA ARIPILOR NASULUI
	89	3	3*3	MASAREA ORBITELOR SI TAMPLELOR
	90	4	3*	APASAREA GLOBILOR OCULARI
	91	5	3*	MASAREA FETEI
	92	6	2*8	MASAREA LINIEI MEDIANE A FRUNTII
10	93	1	1*	ARCUIREA SPATELUI
	94	2	2*	INDREPTAREA ARTICULATIILOR UMERILOR
	95	3	3*	INTINDEREA INAPOI A BRATELOR
	96	4	5*	MASAREA REGIUNII DE DEASUPRA OMOPLATILOR
	97	5	3*	MASAREA REGIUNII DINTRE OMOPLATI
	98	6	3*	MISCAREA IN SUS – JOS A ARTICULATIILOR UMERILOR
	99	7	2*10	PERCUTIA
	100	8		MISCARE FINALA
	a		5*	- MASAREA MUSCHILOR TRAPEZ (partea superioara)
	b		3*	- PERCUTIA UMERILOR

7) TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Progresele incontestabile facute in cunoasterea biomecanicii articulare, in tehnicile operatorii ca si in materialele de sinteza, biologic competente au facut asa cum aratam mai sus, ca multe suferinte cronice “medicale” ale soldului sa devina in primul rand boli ortopedo-chirurgicale.

La nivelul soldului chirurgia ortopedica poate rezolva azi total sau partial:

- Durerea articulara

- Deficit de vascularizatie a capului femural

- Suprafata portanta a capului femural

- Vectorii de presiune si tractiune in capul si colul femural

- Stabilitatea soldului

- Mobilitatea articulara.

Aceste obiective se realizeaza prin diverse tipuri de operatii de la simplele osteotomii pana la protezele totale.

Capitolul III Organizarea si desfasurarea cercetarii

3.1.Metodologia cercetarii

Obiectul de studiu – Optimizarea tratamentului kinetic in coxartroza primitiva – s-a realizat prin analizarea unui material de studiu constituit din doua loturi , un lot experimental format din 7 pacienti si un lot de control format tot din 7 pacienti. Primului lot i s-a aplicat tratament kinetic clasic si manevre din tehnica Yumeiho^®
in timp ce lotul de control a beneficiat doar de tratament kinetic clasic.

Bolnavii au fost internati cu diagnosticul de coxartroza primitiva, diagnostic confirmat; in mai multe cazuri, in urma mai multor internari anterioare.

Din cei 14 bolnavi luati in studiu. 8 aveau coxartroza primitiva veche cu diagnostic confirmat in urma mai multor internari anterioare, ceilalti 6 au fost diagnosticati cu coxartroze primitive incipiente. 10 sunt de sex feminin si doar 4 sunt de sex masculin, 4 din cei 14 luati in studiu. Coxartroza este bilaterala iar la ceilalti 10 este unilaterala.

Urmarind in anamneza varsta de la debutul bolii, se remarca, varful incidentei la decadele a-5-a si a-6-a ale vietii, acasta date fiind conforme cu datele clasice din literatura medicala. Varsta medie a bolnavilor este de 63 ani, la femei fiind de 62,4 ani iar la barbati 63,6 ani.

Lista subiectilor inclusi in colaborarea prezentului studiu este prezentata mai jos:

NR	Nume	Sex	Varsta	Diagnostic
1.	L. S.	F	41 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
2.	C. G.	F	58 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
3.	V. C.	F	69 ani	Coxartroza primitiva dreapta veche
4.	M. F.	M	70 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
5.	A. C.	F	60 ani	Coxartroza primitiva dreapta incipienta
6.	P. M.	F	71 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
7.	S. M.	M	66 ani	Coxartroza primitiva stanga veche
8.	S. I.	M	68 ani	Coxartroza primitiva dreapta veche
9.	P. M.	F	63 ani	Coxartroza primitiva stanga veche
10.	M. E.	F	57 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
11.	V.C.	M	54 ani	Coxartroza primitiva dreapta incipienta
12.	I. V.	F	74 ani	Coxartroza primitiva bilaterala
13.	S. A.	F	53 ani	Coxartroza primitiva stanga incipienta
14.	M. I.	F	77 ani	Coxartroza primitiva bilaterala

Studiul a fost realizat in perioada 1 mai 2001- 1 mai 2002 in cadrul sectiei de traumatologie si ortopedie a spitalului clinic Colentina.

In acest experiment am incercat sa formez doua loturi omogene, in ceea ce priveste valoarea fiecaruia, diferentele dintre cele doua grupuri sa fie minime pentru, ca diferentele de la sfarsitul studiului sa fie cat mai concludente sa scoata in evidenta cat mai bine si mai corect eficienta asocierii tratamentului kinetic cu Yumeiho^®
.

Cele doua loturi sunt echivalente din punct de vedere al diagnosticului, fiecare lot avand cate 4 pacienti cu coxartroza primitiva veche, 3 pacienti cu coxartroza primitiva incipienta; sunt echivalente si in ceea ce priveste sexul fiecare lot avand cate 2 barbati si 5 femei; singura diferenta intre cele doua loturi este legata de varsta, aceasta diferenta fiind foarte mica, neconcludenta, care nu poate influenta studiul, primul lot avand media de 62,2 ani in timp ce lotul de control are o medie egala cu 63,8 ani.

Evaluarile s-au efectuat la inceputul si finalul tratamentului, bolnavii fiind comparati cu ei insisi si bineanteles comparatile facute intre loturi pe baza parametrilor urmariti astfel observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi dupa aplicarea tratamentului.

Rezultatele au fost interpretate statistic – matematic, iar pentru facilitarea evaluarii eficientei am utilizat metoda grafica.

3.2. Metode de investigare

A. Examen clinic

Semnele comune intalnite la subiectii apartinand loturilor studiate:

- durere, agravata de mers, de sprijin prelungit si este calmata de repaus, rar apare si nocturn;

- impotenta functionala, ca o jena ce-l impiedica pe bolnav sa-si lege sireturile pantofilor sau sa-si incruciseze picioarele (picior peste picior);

- schiopatare la mers, bolnavul evitand sa se sprijine pe membrul afectat;

- in ortostatism – atitudini vicioase cu membrul inferior in usoara flexie si rotatie externa;

- coborarea pliului fesier de partea articulatiei bolnave dupa ce apare hipotrofia musculara;

- in decubit, la examinarea mobilitatii articulatiei coxofemurale, se remarca limitarea dureroasa a flexiei coapsei pe bazin, abductiei si rotatiei externe;

- in decubit ventral absenta sau limitarea extensiei care in mod normal este de aproximativ 15%.

B.Examen radiografic

Radiografia standard arata de partea afectata:

- pensare a interliniei articulare;

- osteofiteza pe zonele marginale ale capului femural;

- osteoscleroza cu osteocondensare de o parte si de alta a pensarii, in zona de presiune maxima;

- osteoporoza (tardiv) sub forma de grade in capul femural si in cotil.

C.Testing articular

Deplasarea segmentelor osoase angreneaza in lantul mecanismelor motorii si participarea obligatorie a articulatiilor; Formele articulatiilor si gradele de mobilitate ale acestora reprezentand factorii importanti care dirijeaza directia si sensul miscarilor si care limiteaza amplitudinea lor.

In afara de mibilitate, articulatiile membrului inferior, din punct de vedere functional sunt caracterizate si de stabilitate, calitate care indica capacitatea articulatiilor de a efectua miscari cu amplitudine mare in conditii de rezistenta periferica.

In biomecanica si kinetoterapie, determinarea amplitudinilor miscarilor articulare se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale numite goniometre. Goniometrele au dimensiuni diferite, functie de articulatiile care sunt studiate.

Miscarile efectuate la nivelul articulatiei coxo – femurale pot fi efectuate activ sau pasiv si cu genunchiul extins, sau flectat.

Miscarile efectuate cu genunchiul flectat sunt cu 20 – 30 grade mai ample decat cele efectuate cu genunchiul extins. De asemenea la sold, diferentele dintre miscarile pasive si cele active sunt mai mari decat la alte articulatii. Pentru aceste motive, valorile inregistrate la testarea articulara a soldului vor fi insotite de specificatiile respective.

a) FLEXIA – EXTENSIA – miscare in plan sagital ax transversal care trece prin marele trohanter si prin foseta ligamentului rotund.

a1) FLEXIA

Flexia activa se face la 0 grade – pozitia de stang la 90 grade – genunchiul extins – ajungand pana la 125 grade – genunchiul flectat. Flexia pasiva atinge 140 – 150 grade.

Pentru testare , pozitia preferata este in decubit dorsal, sau mai rar in decubit lateral, cu partea de testat pozitionata superior. Goniometrul se aseaza in plan sagital, pe fata laterala a soldului, nitul goniometrului se plaseaza pe marele trohanter, bratul fix spre creasta iliaca, paralel cu axa lunga a trunchiului – pe linia medio – axilara, iar bratul mobil de-a lungul coapsei catre condilul lateral.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii flexiei :

¨ Evitarii bascularii bazinului , motiv pentru care este fixat prin presarea cu mana a spinei iliace antero – superioare;

¨ Muschilor ischiogambieri, care limiteaza flexia cand genunchiul este intins.

a2) EXTENSIA – se realizeaza activ cu genunchiul extins si este de 12 – 20 grade, iar cu el flectat , nu depaseste 10 grade. Extensia pasiva ajunge la 30 grade.

Pozitia preferabila pentru testare este de decubit ventral goniometrul se pozitioneaza ca si in cazul flexiei.

b) ABDUCTIA – ADDUCTIA se executa in plan frontal, in jurul unui ax antero – posterior (sagital) care trece prin centrul capului femural. Clinic axa biomecanica antero-pasterioara se repereaza pe fata anterioara a soldului in plica inghinala cu 1cm in fata arterei femurale.

Goniometrul se pozitioneaza pe plan frontal pe fata anterioara a soldului cu nitul in continuarea axei biomecanice a miscarii, cu bratul fix paralel cu o linie, ce uneste cele doua SIAS, iar bratul mobil pe fata anterioara a coapsei, spre mijlocul patelei.

b1) ABDUCTIA – are valori variabile, functie de modalitatea de testare. Amplitudinea miscarii este de 45 grade. Pozitia de testare este de decubit dorsal cu genunchiul extins. Abductia se masoara si din decubit lateral.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii abductiei :

- miscarii de abductie a soldului opus, care maresteaparent unghiul coxo-femuralei;

- bascularii laterale a bazinului, care determina erori in masura.

b2) ADDUCTIA – este imposibil de efectuat din pozitia anatomica zero, cu membrele pelvine aliniate unul langa celalalt. Pentru aprecierea acestei miscari, membrul opus trebuie abdus, masuratoarea facandu-sein acelasi fel ca si la abductie. Amplitudinea are o valoare de 30 grade. Se mai poate face adductia, combinandu-secu flexia soldului, asociind sau nu o flexie a genunchiului.

O atentie deosebita se acorda in cazul testarii adductiei:

- sa se porneasca de la o pozitie corecta de 0 grade deoarece uneori nu se sesizeaza ca soldul este in usoara abductie;

- corpul poate sa se aplece spre partea in care se face miscarea, modificand rezultatul masuratorii.

c) ROTATIA INTERNA – ROTATIA EXTERNA

Rotatia se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin centrul capului femural.

Miscarea de rotatie a soldului se apreciaza cel mai corect asezand bolnavul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade.

c1) ROTATIA INTERNA – are o amplitudine de 35 – 45 grade, mai mare in cazul miscarii pasive. Miscarea de rotatie interna se masoara rotind gamba si piciorul in afara fata de coapsa fixata pe planul patului.

c2) ROTATIA EXTERNA – are o amplitudine de 45 grade si se testeaza in acelasi moduri ca si rotatia interna, imprimandu-se gambei si piciorului o miscare in sens invers.

d) CIRCUMDUCTIA – este rezultanta asocierii tuturor miscarilor soldului, si are o amplitudine mai mica decat a umarului.

Pozitia functionala de imobilizare este in flexie de 15 grade, abductia de 5 grade, iar cea de repaus articular este in flexie de 30 grade si rotatie externa.

D. Testing muscular

1.FLEXIA

Muschiul : iliopsoas

De stabilizat : pelvisul

Pozitia fara gravitatie (FG) : decubit heterolateral cu coapsa de testat pe o placa sau sustinuta cu genunchiul extins

- forta (f 1) : palparea practic imposibila fiind un muschi profund;

- forta (f 2) : flexia coapsei, genunchiul fiind mentinut extins.

Pozitia antigravitationala (AG)

a) decubit dorsal cu soldul si genunchiul extinse;

b) din sezand, cu gamba atarnata.

- forta (f 3) din (AG) (a) : se ridica membrul inferior cu genunchiul extins;

- forta (f 4, f 5) din (AG) (a sau b): rezistenta pe fata anterioara a coapsei in treimea inferioara.

Substitutie: in pozitia FG muschii abdominali basculeaza posterior pelvisul mimand flexia soldului.

2. EXTENSIA

Muschiul : gluteus maximas

De stabilizat : pelvisul si coloana lombara

Pozitia (FG) : decubit heterolateral, cu sustinerea coapsei de testat si genunchiul flectat la 90 grade

- forta (f 1) : palparea simpla in centrul fesei;

- forta (f 2) : extensia coapsei, prin alunecare.

Pozitia antigravitationala (AG)

- decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade

- forta (f 3) : hiperextensia coapsei

- forta (f 4 si f 5) : rezistenta pe fata posterioara a coapsei , in treimea inferioara.

Substitutie : extensia coloanei lombare.

3. ABDUCTIA

Muschii: gluteus medius, gluteus minimus si tensor al fasciei lata.

De stabilizat pelvisul

Pozitia FG: decubit dorsal, cu genunchiul extins

- forta (f 1):

a) pentru muschii fesieri: mic si mijlociu – palparea lateral de articulatia coxofemurala, sub creasta iliaca;

b) pentru tensorul fasciei lata: palparea caudal de spina iliaca aterosuperioara.

- forta (f 2): abductia coapsei, prin alunecare sau prin sustinere de catre testator.

Pozitia AG: decubit heterolateral, soldul si genunchiul membrului de testat extinse

- forta (f 3): abductia membrului inferior complet intins;

- forta (f 4 si f 5): rezistenta pe treimea inferioara a fetei laterale a coapsei.

Substitutie:

- flexie laterala a trunchiului;

- rotatia externa si flexie.

4. ADDUCTIA

Muschii: adductor magnus, longus si brevis

De stabilizat pelvisul

Pozitia FG : decubit dorsal, membrul inferior contralateral abdus, soldurile si genunchii extinsii.

- forta ( f 1 ) : palparea pe fata mediala a coapsei;

- forta ( f 2 ) : adductia membrului inferior , prin alunecare pe pat sau mentinerea de catre testator.

Pozitia AG : decubit homolateral , membrul inferior de deasupra tinut in abductie de catre testator, soldurile si genunchii extinse.

- forta ( f 3 ) : adductia membrului inferior cu depasirea liniei mediane a corpului;

- forta ( f 4 si f 5 ) : rezistenta se aplica pe treimea inferioara a fetei mediale a coapsei.

Substitutie :

- in decubit dorsal : rotatia interna a soldului ;

- in decubit lateral : rotatia interna si flexie.

5. ROTATIA INTERNA

Muschii: gluteus minimus, gluteus medius si tensorul fasciei late .

De stabilizat: femurul.

Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul flectat la 90 grade, genunchiul la 90 grade si membrul netestat extins .

- forta (f 1): palparea muschilor fesieri: mic si mijlociu si tensorul fasciei late;

- forta ( f 2 ): se roteaza intern coapsa prin alunecare, pe suprafata de sprijin (placa talcata).

Pozitia AG: sezand, cu gamba atarnata la marginea patului.

- forta ( f 3 ): rotatia interna a coapsei prin miscarea gambei spre lateral;

- forta (f 4 si f 5): rezistenta pefata laterala in treimea distala a gambei.

Substitutie: adductia cu flexia soldului.

6. ROTATIA EXTERNA

Muschii: obturatori intern si extern, gemeni superior si inferior, patrat femural si fesier mare.

De stabilizat: femurul

Pozitia FG: decubit dorsal cu soldul si genunchiul flectate la 90 grade, membrul netestat intins.

- forta ( f 1 ): palparea pe fata laterala a coapsei ;

- forta ( f 2 ): se roteaza extern coapsa prin alunecare pe suprafata de sprijin (placa talcata).

Substitutie: abductia cu flexie a soldului.

E. Testarea durerii – o cotatie evolutiva alcatuita de Merle d‘Aubigne (1970):

Durerea este vie si continua – 0 puncte; Dureri foarte mari si care impiedica somnul – 1 punct; Dureri vii care fac imposibila activitatea profesionala – 2 puncte; Dureri vii dupa 15 minute si de mers – 3 puncte; Dureri vii dupa 30 minute de mers dar dispar rapid la repaus – 4 puncte; Durere usoara la debutul mersului – 5 puncte; Absenta durerii – 6 puncte.

Durerea localizata la nivelul soldului – peritrohanterian, triunghiul Scarpa, fesier. Deci intensitatea durerii este mai mare la un punctaj mai scazut.

F. Testarea mersului – dupa aceiasi cotatie alcatuita de Merle d’Aubigne: Cand acesta este imposibil – 0 puncte; este posibil numai in carje sau cadru – 1 punct; numai cu doua bastoane – 2 puncte; cu un baston dar limitat la o ora, fara baston fiind foarte dificil – 3 puncte; cu un baston prelungit, fara baston – limitat, schiopatare – 4 puncte; fara baston – posibil, dar cu usoara schiopatare – 5 puncte; mersul este normal – 6 puncte

Evaluarile s-au efectuat la inceputul si la finalul tratamentului, bolnavii fiind comparati cu ei insisi cat si intre loturi observandu-se diferentele existente intre cele doua loturi cat si diferentele existente intre lotul experimental si valorile normale apartinand unui om sanatos.

3.3.Metode de actionare

In cadrul actualului studiu experimental am format doua loturi de pacienti. Lotul experimental a beneficiat de tratament kinetic clasic asociat cu manevre ale tehnicii Yumeiho^®
, in timp ce lotul de control i s-a aplicat doar tratament kinetic.

I. Tratamentul kinetic va fi adaptat fiecarui caz in parte, in functie de varsta, deficitul functional existent etc.

Folosirea mijloacelor kinetologice are rol de a aduce cat mai aproape de normal a amplitudinilor de miscare deficitare (extensie, abductie, rotatie externa), de a realiza tonifiereamusculaturii afectate.

A.POSTURILE

Posturile au caracter preventiv in stadiul initial , sunt corectoare in stadiul evolutiv, dar devin inutile in stadiul final caci nu mai pot fi eficiente.

a) Pentru evitarea flexunului

¨ Decubit ventral eventual cu un sac de nisip pe sacrum si o perna mica sub genunchi.

¨ Decubit dorsal o perna sub fese, soldul afectat intins (eventual cu un sac de nisip pe coapsa) iar celalalt flectat.

¨ Decubit dorsal la marginea patului lasand membrul inferior sa atarne jos din pat (sa nu lordozeze)

b) Pentru evitarea rotatiei externe

¨ Sezand , genunchii flectati, picioarele asezate cu talpa pe sol, pe o linie in afara coapselor.

¨ Sezand pe scaun cu picioarele pe sol, se incearca, ca piciorul omonim soldului coxotic sa se afle cat mai in afara scaunului, genunchii fiind apropiati unul de altul.

¨ Noaptea pot fi folositi separati pentru picior si gamba confectionati din fasa gipsata sau materiale termoplastice, care mentin piciorul cu degetele spre zenit.

B. REFACEREA MOBILITATII

Refacerea mobilitatii are in vedere mai multe directii de actionare si anume:

- extensie ;

- abductie ;

- rotatie interna.

1.Refacerea extensiei

a) mobilitatea pasiva :

Exercitiul 1 :Pacientul in decubit ventral, kinetoterapeutul cu o mana fixeaza, pe masa de lucru, bazinul, iar cu antebratul si cealalta mana, trecute pe sub gamba, genunchi si coapsa – executa extensia.

Varianta a exercitului 1 : bazinul la marginea mesei de lucru, membrul inferior atarna in jos, kinetoterapeutul executa aceiasi miscare ca mai sus.

b) mobilizari active ;

Exercitiul 2 : Pacientul in decubit ventral, cu bazinul fixat, se executa extensii in articulatia soldului, cu si fara flectarea genunchiului.

Varianta la exercitiul 2 : trunchiul la marginea mesei de lucru (membrele inferioare intinse pe masa) , postura din care se executa extensii de trunchi (bazinul este fixat).

Exercitiul 3 : Din ghemuit, cu trunchiul aplecat, pacientul se ridica in ortostatism, cat mai drept.

Exercitiul 4 : Decubit dorsal, mainile prind o bara si ridica trunchiul, bazinul este impins in sus, calcaile nu parasesc solul.

Exercitiul 5 : Decubit lateral, membrul inferior heterolateral flectat, membrul inferior afectat executa extensie activa, pentru a usura, extensia se poate executa prin alunecarea piciorului pe sol.

c)metode de facilitare .

Initiere ritmica –comenzile verbale: relaxeaza si lasa-ma pe mine sa-ti misc, misca odata cu mine; miscarile vor fi executate ritmic si lent.

Miscare activa de relaxare – opunere –se aplica in hipotonii musculare care nu permit miscarea pe o directie; miscare activa iar in zona scurtata se executa o contractie izometrica iar cand aceasta a ajuns maxima se solicita o relaxare brusca, terapeutul executa o suita de intinderi rapide ale musculaturii slabe iar la comanda verbala a terapeutului, pacientul sa revina la pozitia cea mai scurtata a musculaturii slabe, in functie de capacitatea functionala a muschiului, terapeutul va opune sau nu rezistenta acestei miscari.

Relaxare – opunere – se aplica in limitarea de mobilitate de cauza contractura musculara ; in punctul de limitare musculara se solicita o contractie izometrica urmata de o relaxare lenta , dupa relaxare pacientul va executa o contractie izotonica activa, incercand sa depaseasca punctul initial de limitare a miscarii.

- prezinta doua variante : RO antagonista si RO agonista diferenta fiind de musculatura contracturata.

Relaxare – contractie – limitarea mobilitatii – miscare izotonica pana la amplitudinea maxima unde se solicita pacientului sa impinga sau sa traga – izometrie si concomitent sa roteze maxim segmentul, nu se aplica in caz de durere , se aplica numai antagonistul care limiteaza miscarea.

Stabilizare ritmica – reducerea mobilitatii de cauza durerea; comanda – “tine, nu ma lasa sa-ti misc”, se repeta de 2-3 ori dupa care se cere executarea activa a miscarii de catre pacient.

2. Refacerea abductiei

Beneficiaza de mai multe metode kinetologice (statice si dinamice): posturare ; mobilizare pasiva ; auto-pasiva ; activa ; metode de facilitare.

a) Posturare.

Exercitiul 6 : Decubit dorsal cu o perna intre coapse;

Exercitiul 7 : Sezand calare pe un sul mare;

b) Mobilizari pasive .

Exercitiul 8 : Decubit dorsal, kinetoterapeutul fixeaza cu o mana bazinul iar cu cealalta executa abductia – priza fiind luata la nivelul codilului intern al femurului.

Exercitiul 9 : Decubit lateral, pa partea sanatoasa, cu genunchiul hetero-lateral flectat , kinetoterapeutul cu fata la el, fixeaza bazinul cu o mana iar cu cealalta, executa abductia.

Exercitiul 10 : Pacientul sustinut in ortostatism cu picioarele departate, kinetoterapeutul la spatele lui ii prinde cu mainile bazinul impingandu-l spre partea sanatoasa.

c) Miscari active.

Exercitiul 11 : Decubit dorsal cu membrele inferioare asezate pe o placa lucioasa, membrul inferior sanatos este fixat iar cel afectat executa abductia activa;

Exercitiul 12 : Decubit lateral pe partea sanatoasa, executa abductia membrului afectat cu genunchiul extins;

Exercitiul 13 : Pacientul sustinut in ortostatism executa fandari laterale.

d) Metode de facilitare : I.R. ; M.A.R.O. ; R.O. ; R.C. ; S.R. ;

3. Refacerea rotatiei interne

a) Posturarea

Exercitiul 14: Pacientul sezand pe sol, cu genunchiul flectat si picioarele in afara axului coapsei.

b) Miscari pasive .

Exercitiul 15: Decubit ventral, genunchiul flectat la 90 grade, kinetotera-peutul prinde treimea inferioara a gambei deplasand-o spre exterior.

Exercitiul 16 : Decubit dorsal – sold flectat 90 grade, genunchi flectat 90 grade kinetoterapeutul executa rotatia piciorului spre exterior.

c) Miscari active.

Exercitiul 17 : Decubit dorsal cu membrele inferioare extinse, executa rotarea interna a picioarelor.

Exercitiul 18 : Decubit ventral cu genunchiul flectat, executa inclinarea gambei spre partea externa a corpului.

Exercitiul 19 : Sezand cu genunchii flectati, picioarele in afara pe sol, apasa cu mainile genunchii in jos spre linia mediana a corpului.

C. REFACEREA FORTEI MUSCULARE

1.Tonifierea musculaturii extensoare

Principalii extensori sunt muschi monoarticulari, fesierul mare, fesierul mijlociu cu fibrele posterioare si muschii poliarticulari ischiogambieri.

a) Exercitii globale:

Exercitiul 1: Decubit ventral, extinde coxo-femurala, apoi in continuare flecteaza genunchiul;

Exercitiul 2: Patrupedie, extensia coapsei afectate cu genunchiul flectat sau extins.

b) Exercitii selective pentru muschiul fesier mare :

Exercitiul 3 : Pacientul in decubit ventral, cu genunchiul flectat la 90 grade, executa extensia coapsei cu contrarezistenta.

Exercitiul 4 : Decubit dorsal cu bratele pe langa corp: contractii izotonice ale muschilor fesieri 5 secunde si relaxare 10 – 15 secunde, de 7 – 8 ori.

c) Exercitii selective pentru muschii ischiogombieri :

Exercitiul 5: Decubit dorsal , cu coapsa la marginea mesei, kinetoterapeutul face priza pe fata dorsala a coapsei si pe talpa. Pacientul executa o extensie a coapsei contrata, apoi o extensie a piciorului contrat, in continuare flectand genunchiul.

2. Tonifierea musculaturii abductoare.

Musculatura principala abductoare este monoarticulara – fesierul mijlociu si fesierul mic, si poliarticulari – fesierul si tensorul fasciei lata care in sprijin unipodal stabilizeaza concomitent coxofemurala si genunchiul.

a) Exercitii globale :

Exercitiul 6 : Decubit dorsal executa abductia pe placa talcata:

Exercitiul 7 : Decubit heterolateral, cu membrul inferior de jos flectat, cel homolateral addus, executa abductia, initial fara rezistenta apoi cu rezistenta.

Exercitiul 8 : Sezand calare pe un sul mare , se aplica contrarezistenta pe fata laterala si incearca sa execute abductia coapsei.

Exercitiul 9 : Decubit dorsal, departarea membrelor inferioare ridicandu-l la 10 cm de sol, revenire (5 – 10 ori).

b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu

Exercitiul 10: Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar cel afectat cu genunchiul flectat, executa abductia cu rezistenta opusa pe partea laterala a genunchiului

Exercitiul 11: Aceiasi pozitie , membrul afectat este cu genunchiul extins, aceiasi rezistenta.

c) Exerctii selective pentru tensorul fasciei lata

Exercitiul 12: Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel afectat in extensie – rotatie externa, genunchiul extins si piciorul sprijinit pe masa, rezistenta pe fata laterala a talonului, contrand miscarea de abductie.

Exercitiul 13: Aceiasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa talonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se abduce cu rezistenta mersul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o rotatie externa cu extensie.

3. Tonifierea musculaturi rotare intern.

Ea este realizata de muschii fesieri mijlocii si mic; tensorul fasciei lata.

a) Exercitii globale

Exercitiul 14: Decubit dorsal, cu membrele inferioare extinse, piciorul membrului inferior afectat, executa o flexie dorsala cu suspinatie si adductie, de aici se continua cu o miscare de rotatie interna, contrata de kinetoterapeut prin prize la nivelul piciorului.

Exercitiul 15 : Decubit ventral, se va duce gamba flectata la 90 grade, spre exterior – miscare contrata de kinetoterapeut, sau o reducere spre interior si aici rotatorii se lupta ca sa tina gamba, sa nu cada sub actiunea gravitatiei.

b) Exercitii selective pentru fesierul mijlociu

Exercitiul 16 : Decubit heterolateral cu membrul inferior sanatos flectat iar cel afectat cu genunchiul flectat , executa abductia cu rezistenta opusa pe partea laterala a genunchiului;

Exercitiul 17 : Aceiasi pozitie, membrul afectat este cu genunchiul extins, aceiasi rezistenta.

c) Exercitii selective pentru tensorul fasciei lata

Exercitiul 18 : Decubit heterolateral cu membrul inferior flectat dedesubt, cel afectat in extensie – rotatie externa , genunchiul extins si piciorul sprijinit pe masa, rezistenta pa fata laterala a falonului, contrand miscarea de abductie;

Exercitiul 19 : Aceeasi pozitie, kinetoterapeutul face priza pe fata externa a falonului cu o mana si pe fata externa a antipiciorului cu cealalta mana ; se abduce cu rezistenta membrul inferior, la sfarsitul cursei de abductie se executa o rotatie externa cu extensie.

D. REFACEREA STABILITATII CONTROLATERALE

Sinergiile cele mai eficace pentru stabilizare si echilibrare, sunt cele care utilizeaza musculatura similara sau antagonista a mersului opus, pentru inducerea “incrucisata” a activitatii in musculatura membrului afectat.

Se realizeaza prin exercitii analitice de tonifiere musculara care se adreseaza indeosebi abductorilor si pelvitrohanterienilor.

Exercitiul 1 : Pacientul calare pe o bancheta sau sul; picioarele efleureaza solul; cu membrul inferior afectat executa o extensie care dezechilibreaza corpul ceea ce atrage imediat o extensie a membrului inferior.

Exercitiul 2 : Ortostatism, cu membrele inferioare usor departate, se tenteaza o abductie piciorul ramanand pe sol, cu efort, abductorii opusi se contracata si ei .

Exercitiul 3 : Ortostatism usor departate membrele inferioare care tenteaza rotatia externa, fara ca piciorul sa alunece pe sol.

E. REFACEREA CONTROLULUI MUSCULAR DINAMIC PENTRU MERS

In general aceste exercitii urmaresc refacerea automatismelor de echilibru sau de stabilizare prin antrenarea unor lanturi kinetice, inchise sau deschise, dar cu raporturi intre trunchi si articulatii periferice

a) Exercitii selective pentru extensie

Exercitiul 1 : Decubit dorsal, membrele inferioare extinse, kinetoterapeutul exercita o presiune in jos pe SIAS , pacientul se opune, luand ca punct de sprijin si faloanele si incercand sa desprinda bazinul de pe masa;

Exercitiul 2 : Patrupedie, kinetoterapeutul trage de umerii subiectului spre inapoi; pacientul se opune punand in tensiune extensorii;

Exercitiul 3 : Pedalaj pe bicicleta ergometrica.

b) Exercitii selective pentru abductie

Exercitiul 4 : Pacientul in pozitie cavaler, aplicarea unei forte pe fata externa a genunchiului homolateral vor fi solicitati abductorii orizontali;

Exercitiul 5 : Pacientul in sprijin unipodal, kinetoterapeutul executa o impingere orizontala intr-un sens sau altul, pacientul se opune prin contractia abductorilor si adductorilor cat si a musculaturii laterale a trunchiului;

Exercitiul 6 : Ortostatism, langa un perete cu umarul de aceasta parte sprijinit de perete, ridica piciorul contra lateral de pe sol, iar bazinul va fi deviat spre perete.

c) Exercitii selective pentru rotatia interna

Exercitiul 7 : Ortostatism cu un picior pe un suport rotativ , celalalt pe un suport fix, se executa rotatii interne;

Exercitiul 8 : Pacientul in sprijin unipodal pe soport rotativ, cu mainile pe o bara, kinetoterapeutul roteaza spre exterior suportul, pacientul opunandu-se acestei miscari.

II. Tratamentul prin terapia Yumeiho^®

Pe parcursul celor trei saptamani de studiu , tratamentul kinetic a fost asociat cu manevre ale terapiei Yumeiho^®
care au fost aplicate doar lotului experimental cu o ritmicitate de 3 – 4 ori pe saptamana.

Descrierea si ordinea procedeelor utilizate:

1.STRETCHING PE MUSCULATURA ANTERIOARA A COAPSELOR SI GAMBELOR. Figura 1 – Anexe

Pacientul in decubit ventral cu membrele inferioare usor departate; terapeutul pe genunchi la picioarele pacientului, prinde cu ambele maini varfurile picioarelor acestuia si executa pasiv flexia din genunchi, extensia la nivelul gleznei impingand cacaiele spre fese ajutandu-se de propria greutate.

2. INDREPTAREA ARTICULATIILOR DEGETELOR PICIOARELOR. Figura 2 – Anexe

Dupa manevra anterioara lasa picioarele libere si executa o manipulare pe articulatile degetelor prin flexia acestora, in timpul acestei manevre se aud o serie de cracmente (genunchii la aproximativ 90 grade)

3. MASAREA REGIUNII SACRALE. Figura 3 – Anexe

Pacientul in decubit ventral, terapeutul sezand pe coapsele acestuia – maseaza regiunea sacrala prin presiune exercitata de police, tractiunea tegumentului, incetarea presiunii si eliberarea tegumentului dupa care se executa o netezire descendenta.

Aceasta manevra se executa de 3 ori in 5 puncte.

4. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA STANGA. Figura 4 – Anexe

Temperamentul sezand de o parte si de alta a coapsei stangi a pacientului, maseaza regiunea fesiera stanga cu mana stanga prin presiunea perpendiculara cu usoara deplasare laterala. Se executa de cel putin 20 ori.

5. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S. (de partea stanga). Figura 5 – Anexe

Terapeutul sezand turceste lateral stanga de pacient, maseaza aceasta regiune cu policele prin miscari longitudinale urcand usor pe fesa.

6. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL STANG. Figura 6 – Anexe

Terapeutul sezand de o parte si de alta a coapsei pacientului maseaza tendonul bicepsului femural (la nivelul pliului fesier, sub ischion) prin miscari de taiere executate cu policele (de 10 ori).

7. MASAREA COAPSEI STANGI (fata posterioara). Figura 7 – Anexe

Aceeasi pozitie, maseaza coapsa pe trei linii, una mediana de 2 ori, una mediala si una laterala cate o data fiecare. Masajul se face de la pliul fesier pana deasupra fosei poplitee; dupa acelasi principiu, presiune cu policele, tractiune, eliberare si usoara netezire descendenta.

Se executa in 8 puncte pe fiecare linie.

8. MASAREA FOSEI POPLITEE STANGI. Figura 8 – Anexe

Se executa in 2 puncte, de 4 ori in fiecare punct, cu policele paralele se exercita o extrem de usoara presiune cu o lafel de usoara tractiune.

9. MASAREA GAMBEI STANGI (fata posterioara)

Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a piciorului stang al pacientului si se maseaza tricepsul sural pe 3 linii in aproximativ 8 puncte de 2 ori linia mediana, odata linia mediana si cea laterala.

10. MASAREA MUSCHILOR FESIERI DE PARTEA DREAPTA

Se repeta procedeul 4 de partea dreapta

11. MASAREA REGIUNII DINTRE TROHANTERUL MARE SI S.I.A.S.

Se repeta procedeul 5 de partea dreapta.

12. MASAREA TENDONULUI BICEPSULUI FEMURAL DREPT

Se repeta procedeul 6 de partea dreapta.

13. MASAREA COAPSEI DREPTE (fata posterioara)

Se repeta procedeul 7 de partea dreapta.

14. MASAREA FOSEI POPLITEE DREPTE.

Se repeta procedeul 8 de partea dreapta.

15. MASAREA GAMBEI DREPTE (fata posterioara).

Se repeta procedeul 9 de partea dreapta.

16. INDREPTAREA ARTICULATIILOR GLEZNELOR. Figura 9 – Anexe

Terapeutul ingenuncheaza intre membrele inferioare ale pacientului apucand cu ambele maini calcaiele acestuia presand puternic calcaiele spre exterior.

17. MASAREA SIMULTANA A TENDOANELOR AHILEENE. Figura 10 – Anexe

Pacientul in decubit ventral, terapeutul in pozitia descrisa la procedeul anterior maseaza simultan cu podul palmei, tendonul ahine cu directie dinspre interior spre exterior. Se executa de 10 ori.

18. MASAREA SIMULTANA A MUSCHILOR SURALI.

Din aceeasi pozitie se executa aceleasi miscari ca la nivelul tendonului ahileean.

19. MASAREA TALPILOR

Din aceeasi pozitie se maseaza cu policele talpa tot pe 3 linii; de 10 ori linia mediana; de 5 ori linia mediala; de 5 ori linia laterala.

20. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ. Figura 11 – Anexe

Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza cu policele muschiul trapez de o parte si de alta a coloanei.

21. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI. Figura 12 – Anexe

Prin acelasi manevre ca la nivelul coapselor (presiune cu policele, tractiune si eliberare urmata de periere), se executa in 10 puncte de o parte si de alta a coloanei (de 4 ori).

22. MASAREA MUSCHILOR REGIUNII LOMBARE

a) se executa cu policele de o parte si de alta a coloanei lombare , o miscare “de sapare” cu directia ascendenta (de 10 ori)

b) masarea crestelor iliace, terapeutul pune mainile una peste cealalta deasupra crestei iliace si executa miscari circulare.

23. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ STANG

Terapeutul sezand pe talia pacientului maseaza muschiul trapez stang cu mana stanga printr-o alunecare ascendenta, mana iese la nivelul deltoidului. Se repeta de 10 ori.

24. MASAREA MUSCHIULUI TRAPEZ DREPT.

Se repeta procedeul 23 pe partea dreapta.

25. MASAREA MUSCHILOR DE DEASUPRA OMOPLATILOR.

Din aceeasi pozitie se plaseaza mainile peste omoplati si se executa miscari circulare de circa 10 ori.

26. MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI (stanga)

Policele mainii stangi se plaseaza in causul palmei drepte si se executa acelasi miscari ca la masajul cu policele. Se repeta de 2 ori in 10 puncte.

27. “SENILETA“ MASAREA MUSCHILOR PARAVERTEBRALI cu ajutorul genunchilor, terapeutul se sprijina cu mainile anterior (pe mainile pacientului) iar cu genunchii exercita presiuni din ce in ce mai jos, pe paravertebrali.

MASAREA MUSCULATURII FESIERE – Din aceeasi pozitie tot cu ajutorul genunchilor si se mai reia o data manevra.

28. INDREPTAREA ARTICULATIILOR SACRO-ILIACE. Figura 13 – Anexe

Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta; cu membrul inferior de deasupra flectat din sold si genunchi. Terapeutul ingenuncheaza de o parte si de alta a gambei pacientului, cu mana dinspre capul pacientului fixeaza umarul de deasupra iar cu cotul de la mana opusa apasa soldul acestuia in jos si lateral. Prin aplicarea acestei miscari, talia pacientului se rasuceste. Ea se repeta de mai multe ori. Succesul este anuntat de clacmentul articulatiei sacro-iliace in timpul rasucirii taliei pacientului.

29. RELAXAREA ARTICULATIILOR COXALE. Figura 14 – Anexe

Pacientul in decubit dorsal cu talpile lipite, genunchii flectati, soldul in rotatie externa si usoara flexie. Terapeutul prinde intre genunchi sai picioarele pacientului. Se preseaza in jos genunchii pacientului initial alternativ apoi simultan.

30. DECOAPTEREA ARTICULATIEI COXOFEMURALE STANGI / DREPTE. Figura 15 – Anexe

Pacientul in decubit lateral stanga / dreapta cu membrul inferior de desupra intins , cel de jos flectat . Terapeutul asezat la nivelul picioarelor pacientului, in axul longitudinal al acestuia ; cu picioarele fixeaza membrul inferior de jos iar cu mainile apuca membrul inferior de deasupra (la nivelul gleznei). Executa rotatii ale membrului inferior pentru a relaxa musculatura dupa care trage puternic in ax. Reusita este anuntata de ecoul produs de intrarea capului femural in cotil . Se executa de 2 ori pe fiecare parte.

31. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA STANGA.

Pacientul in decubit dorsal, terapeutul apuca cu mana dreapta genunchiul stang al pacientului iar cu mana stanga glezna stanga a acestuia; executa circumductie din exterior spre interior, la capatul fiecarei curse executa o extensie din genunchi (de 2-3 ori).

32. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI STANGI.

a) Pacientul in decubit dorsal cu, coapsa stanga in rotatie externa asezata pe coapsele sau intre coapsele terapeutului, care maseaza fata interna a coapsei pe 3 linii (de 2 ori linia mediana si o data linia mediala si cea laterala)

b) Terapeutul aseaza coapsa pacientului peste coapsele lui; genunchiul este extins ; maseaza regiunea tensorului fasciei late cu ajutorul policelor.

c) Masarea rotulei – mobilizarea pasiva pe directii transversale, axial si circular.

33. MASAREA MUSCULATURII POSTERIOARE A COAPSEI SI GAMBEI STANGI.

Din aceeasi pozitie terapeutul ruleaza membrul inferior al pacientului pe coapsele sale masand astfel musculatura posterioara a membrului inferior.

34.MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR STANG.

Din aceeasi pozitie maseaza tibialul anterior cu ajutorul policelor, in 6 puncte de cel putin 2 ori.

35. STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR STANG. Figura 16 – Anexe

Pacientul in aceeasi pozitie , terapeutul apuca cu mana stanga calcaiul pacientului si ii sprijina talpa pe antebratul sau – extinde genunchiul pe care-l fixeaza cu mana dreapta iar cu mana stanga executa flexie din glezna executand presiune cu antebratul la nivelul talpii pacientului.

36.MOBILIZAREA GLEZNEI STANGI SI PERCUTIA TALPII.

Terapeutul executa circumductie in ambele sensuri dupa care percuta talpa pacientului, cu pumnul stang intredeschis.

37. CIRCUMDUCTIE IN ARTICULATIA COXO-FEMURALA DREAPTA.

Se repete procedeul 31 pe partea dreapta.

38. MASAREA MUSCHILOR COAPSEI DREPTE.

Se repeta procedeul 32 pe partea dreapta.

39. MASAREA MUSCHILOR POSTERIORI SI MEMBRULUI INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 33 pe parte dreapta.

40. MASAREA TIBIALULUI ANTERIOR DREPT.

Se repeta procedeul 34 pe partea dreapta.

41.STRETCHING-UL MUSCULATURII POSTERIOARE A MEMBRULUI INFERIOR DREPT. Se repeta procedeul 35 pe partea dreapta.

42. MOBILIZAREA GLEZNEI DREPTE SI PERCUTIA TALPII.

Se repeta procedeul 36 pe partea dreapta .

Se mai pot aplica ori la inceputul, ori la sfarsitul sedintei manipulari la nivelul coloanei vertebrale :

- la nivelul coloanei cervicale;

- la nivelul vertebrelor toracale superioare;

- la nivelul vertebrelor lombare si toracale inferioar;

- “indreptarea” vertebrelor lombare prin rasucire stanga / dreapta.